Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Județul Neamț are peisaje, patrimoniu, producători, antreprenori și o diasporă care poate contribui la dezvoltarea locală. Provocarea este să le conecteze într-o ofertă coerentă, capabilă să atragă vizitatori, să deschidă piețe pentru produsele locale și să transforme legăturile cu oamenii plecați într-un parteneriat economic. Gala Neamț – The Next Move, organizată de Clusterul Produs în Neamț pe 29 octombrie, la Palatul Brâncovenesc Mogoșoaia, urmărește să aducă aceste resurse în fața mediului de afaceri și să creeze oportunități concrete de colaborare și investiție.
Județul Neamț are nevoie să fie cunoscut nu doar ca destinație turistică, ci și ca loc în care se pot dezvolta afaceri, se pot cumpăra produse autentice și se pot construi proiecte pe termen lung.
Un asemenea demers pornește de la o realitate economică ce nu poate fi ignorată. Neamțul are aproximativ 2,5% din populația României, dar contribuie cu numai 1,4% la PIB. Bogdan Pușcașu, reprezentantul Clusterului Produs în Neamț, organizatorul evenimentului, estimează că produsul intern brut pe locuitor se situează la aproximativ 55–60% din media națională. Diferența arată că resursele județului nu se transformă suficient în valoare economică. Nu este suficient să existe atracții turistice, materii prime sau producători cu tradiție; acestea trebuie legate de piețe, servicii, investiții și o strategie comună.
Vlad Gliga, fondatorul și CEO-ul comunității Rubik Hub, și Bogdan Pușcașu, de la Clusterul Produs în Neamț abordează această provocare din unghiuri complementare. Primul vorbește despre antreprenoriat, inovare și crearea unui loc în care tinerii să poată construi companii fără să fie obligați să își mute întreaga viață într-un mare centru urban. Al doilea insistă asupra necesității de a face județul mai vizibil pentru investitori și de a reuni producătorii, turismul și administrația într-o ofertă comună.
În ambele perspective, dezvoltarea începe cu o schimbare de atitudine: Neamțul nu trebuie să aștepte ca alții să îi descopere potențialul, ci să îl prezinte coerent, să demonstreze ce poate oferi și să faciliteze colaborările care îi pot extinde economia.
Produs în Neamț, de la etichetă locală la identitate economică
Clusterul Produs în Neamț a fost înființat în 2021, la inițiativa Consiliului Județean Neamț, pornind de la asociații, producători și prestatori de servicii din zona Târgu-Neamț. În prima etapă, inițiativa a reunit în special producători locali din domeniul alimentar și meșteșugari. În 2025, organizația și-a redefinit direcția, asumându-și profilul de cluster inovativ și extinzându-și aria de interes către turism și serviciile conexe.
Miza este să ofere întreprinderilor mici o identitate comună și o capacitate de promovare pe care multe nu și le-ar putea permite individual. Un producător poate avea un produs de calitate, dar îi poate lipsi vizibilitatea. Un altul poate avea acces la o piață, însă nu și capacitatea de a livra volume constante. Prin cooperare, firmele pot participa la târguri, pot aborda distribuitori, pot promova o imagine comună a județului și pot deveni mai relevante pentru parteneri din retail sau HoReCa.
Clusterul poate facilita accesul la informații, cercetare, autorități și know-how, dar și reprezentarea intereselor comune. În loc ca fiecare producător să încerce separat să câștige atenția pieței, o identitate comună poate pune în valoare diversitatea produselor și experiențelor locale.
Pușcașu vede în această direcție posibilitatea de a construi, în timp, o marcă recognoscibilă: Produs în Neamț sau Made in Neamț. Exemplele internaționale arată că asocierea unei țări cu produsele sale se construiește treptat, prin consecvență, calitate și încredere. Numele unei regiuni poate deveni un semnal de origine, dar și o promisiune privind standardele, autenticitatea și felul în care a fost realizat un produs.
„Reunind producătorii certificați într-o singură structură asociativă, Clusterul valorifică produsele și serviciile locale care diferențiază Ținutul Neamțului de alte zone și asigură un cadru de colaborare între producători și recunoașterea lor ca fiind din Neamț” spune Bogdan Pușcașu.
Pentru ca această identitate să capete greutate, nu este suficientă o siglă. Este nevoie de criterii clare de calitate, de produse care pot răspunde cererii și de o promovare constantă. O asemenea marcă trebuie să îi ajute pe cumpărători să recunoască originea, iar pe producători să ajungă la piețe noi. Clusterul pregătește și promovarea conceptului Made in Neamț în Capitală, tocmai pentru a duce oferta locală acolo unde se pot întâlni parteneri, distribuitori și investitori.
Turismul nu înseamnă doar atracții, ci experiențe care se leagă între ele
Ceahlăul, Lacul Izvorul Muntelui, parcurile naționale, mănăstirile, satele și meșteșugurile oferă județului un patrimoniu natural și cultural divers. Problema, în opinia lui Pușcașu, nu este lipsa atracțiilor, ci absența unei oferte suficient de coerente, ușor de înțeles și de cumpărat de către vizitator.
O destinație turistică nu se construiește doar prin enumerarea obiectivelor. Vizitatorul are nevoie să știe cum poate ajunge la ele, cum le poate combina într-un sejur și ce servicii găsește în apropiere. Traseele trebuie să fie conectate, punctele de plecare bine explicate, iar transportul și serviciile locale să permită descoperirea mai multor locuri în aceeași vacanță. Fără această legătură între obiective, o zonă cu multe atracții riscă să rămână un loc de tranzit, nu o destinație în care turiștii aleg să petreacă mai mult timp.
Există deja instrumente de promovare, precum platformele viziteazaneamt.ro și visitpiatraneamt.ro, iar planul director de turism al Consiliului Județean pentru perioada 2020–2030 a identificat nevoia de vizibilitate și poziționare pe piață. Următorul pas este ca promovarea să se traducă în rezervări, servicii și sejururi mai consistente, prin colaborarea cu Organizațiile de Management al Destinației și cu operatorii privați.
Datele pentru august 2026 indicau 38.121 de sosiri și 69.485 de înnoptări în structurile de cazare cu cel puțin zece locuri. Raportul dintre cele două valori este de aproximativ 1,8 înnoptări per sosire. Indicatorul nu descrie exact durata fiecărei călătorii, dar sugerează că prelungirea șederii rămâne o direcție importantă pentru dezvoltare. Cu cât vizitatorii rămân mai mult, cu atât cresc șansele să folosească serviciile locale, să cumpere produse și să descopere mai multe experiențe.
„Cred că județul Neamț are șansa de a construi un model de turism diferit, un turism care nu transformă locurile în produse de consum, ci le pune în valoare, păstrând ceea ce le face speciale. Ținutul Neamțului nu trebuie să devină o destinație aglomerată pentru a fi o una de success, valoarea sa stă tocmai în combinația dintre munți, păduri și lacuri, mănăstiri și sate pitorești, tradiții și gastronomie locală, povești uimitoare și un ritm de viață pe care alte locuri l-au pierdut” argumentează Bogdan Pușcașu.
Turismul poate susține, astfel, o parte mai largă a economiei. Un traseu bine construit îi poate aduce beneficii nu doar unei unități de cazare, ci și unui restaurant, unui producător alimentar, unui meșteșugar sau unui ghid local. Dar această circulație a valorii nu apare automat. Ea presupune cooperare între operatori și o ofertă suficient de clară pentru ca vizitatorul să poată lua decizii fără efort.
Creștere fără pierderea autenticității
Dezvoltarea turismului ridică și o problemă de echilibru. Neamțul nu trebuie să atragă orice număr de vizitatori, indiferent de efectele asupra comunităților și mediului. În unele locuri, tocmai liniștea, peisajele și autenticitatea reprezintă principalele atuuri, iar o creștere necontrolată poate compromite ceea ce face destinația atractivă.
Conceptul Neamț – locul în care îți regăsești tihna propune o dezvoltare etapizată: mai întâi protejarea identității și pregătirea ofertei, apoi construirea experiențelor locale și, ulterior, evaluarea rezultatelor și extinderea proiectelor. Pentru aceasta, autoritățile județene și locale, organizațiile de management al destinației, companiile și comunitățile trebuie să lucreze împreună.
Mănăstirile au nevoie să își păstreze liniștea, satele să își conserve caracterul, iar pădurile, lacurile și munții să nu fie tratate doar ca decoruri pentru promovare. Meșteșugarii și producătorii trebuie să poată obține beneficii economice fără ca autenticitatea produselor lor să fie sacrificată pentru volume sau standardizări nepotrivite.
O astfel de abordare se potrivește și cu ideea de calitate a vieții promovată de Vlad Gliga. Un județ poate deveni atractiv pentru antreprenori și specialiști nu doar prin costuri mai mici, ci și prin posibilitatea de a trăi aproape de natură, într-un ritm diferit de cel al marilor centre urbane. Dar această promisiune nu poate înlocui serviciile medicale, educația de calitate, infrastructura și oportunitățile profesionale. Apropierea de natură devine un avantaj economic real atunci când oamenii pot construi acolo o viață întreagă, nu doar o afacere.
„Pentru un tânăr care vrea să construiască o companie, contează accesul la educație, mentori, finanțare și la o comunitate antreprenorială. Contează și faptul că poate dezvolta o afacere pentru o piață internațională fără să fie obligat să își mute întreaga viață într-un oraș foarte scump. Costurile mai accesibile și calitatea vieții pot fi avantaje reale, dacă sunt însoțite de oportunități profesionale.
Dar viața nu înseamnă doar muncă. Tinerii au nevoie de locuri în care să se întâlnească, să socializeze și să se simtă parte dintr-o comunitate. Au nevoie de educație de calitate pentru copiii lor, de servicii medicale bune, de infrastructură și de perspectiva că își pot construi aici un viitor pentru întreaga familie”, pledează Vlad Gliga cauza județului din mai multe perspective.
O economie locală mai puternică începe cu oameni care pot construi aici
Neamțul are o tradiție antreprenorială care merită făcută mai vizibilă. Companii precum Altex, Autonom, Köber, Comes și BICO Industries arată că afacerile pornite în județ pot ajunge la dimensiuni importante. Alte întreprinderi activează în domenii precum materialele de construcții, prelucrarea lemnului, tehnologia, energia fotovoltaică și echipamentele pentru mobilitate electrică.
Pentru Pușcașu, exemplele de succes trebuie să devină modele pentru producătorii și antreprenorii aflați la început. Cooperarea îi poate ajuta să își îmbunătățească oferta, să ajungă la distribuitori și să se prezinte pe piețe unde, individual, nu ar avea suficiente resurse. Pentru Gliga, o comunitate antreprenorială are nevoie de educație, mentorat și contexte în care tinerii să înțeleagă că pot porni o afacere și din afara marilor centre universitare.
Rubik Hub încearcă să faciliteze tocmai aceste legături, prin programe pentru cei care au idei de afaceri și prin conexiuni cu mentori, investitori și fondatori. Ecosistemul său include peste 900 de cofondatori și peste 600 de startup-uri care au atras finanțări de peste 75 de milioane de euro. Aceste cifre ilustrează dimensiunea unei rețele care poate conecta inițiative locale cu experiență și capital din alte piețe.
„Nu cred că trebuie să așteptăm ca toate oportunitățile să vină din exterior. Putem începe prin a susține companiile care se nasc aici, prin a conecta antreprenorii locali cu piețele internaționale și prin a construi parteneriate care să aducă în județ oameni și idei noi. Cu cât vom avea mai multe companii care cresc și reușesc aici, cu atât Neamțul va deveni mai atractiv și pentru alți fondatori, specialiști și investitori” este de părere CEO-ul Rubik Hub, Vlad Gliga.
Provocarea este ca aceste oportunități să nu rămână concentrate într-un cerc restrâns. Un ecosistem regional are nevoie de firme tradiționale care se digitalizează, de întreprinderi mici care își îmbunătățesc accesul la piețe și de tineri care găsesc aici perspective profesionale. Dezvoltarea economică înseamnă și capacitatea de a crea locuri de muncă mai productive, de a crește competențele și de a păstra o parte mai mare din valoarea produsă în comunitate.
Diaspora, de la legătura emoțională la parteneriat economic
O altă resursă importantă pentru județ este reprezentată de oamenii plecați în alte regiuni ale României sau în străinătate. Ei pot aduce capital, experiență, relații comerciale și acces la piețe. Nu este realist să se presupună că toți se vor întoarce definitiv, dar nici nu este necesar ca participarea lor la dezvoltarea județului să depindă de o revenire permanentă.
Bogdan Pușcașu propune ca diaspora să fie tratată ca un partener economic, nu doar ca o comunitate de care locul de origine își amintește în momente simbolice. O inițiativă de tipul Acasă în Neamț ar putea identifica oamenii plecați, competențele și domeniile în care activează, apoi ar putea crea o punte între ei și proiectele locale care au nevoie de investiții sau expertiză.
Un portofoliu de oportunități verificabile, o rețea de ambasadori economici, un forum anual al diasporei și o structură care să conecteze fondatorii locali cu investitorii interesați ar transforma relațiile personale în instrumente de dezvoltare. Unii ar putea investi direct, alții ar putea facilita accesul la distribuitori, iar alții ar putea deveni mentori sau parteneri pentru companii aflate în expansiune.
Conectivitatea aeriană prin aeroporturile din Bacău, Iași și Suceava poate sprijini această relație, facilitând deplasările pentru întâlniri de afaceri și vizite în județ. Însă legătura trebuie organizată: diaspora are nevoie să știe ce proiecte există, ce condiții sunt oferite și cum poate participa în mod concret.
„Ceea ce i-ar convinge, în ultimă instanță, pe nemțeni să se implice acasă ar fi încrederea, câteva oportunitati reale și un rol bine definit în această repatriere, fizică sau economică (nu trebuie să le cerem tuturor să se întoarcă definitiv, trebuie doar să construim un sistem în care fiecare să poată contribui în funcție de resurse, experiență și disponibilitate), este ideea centrală a lui Pușcașu. Mai important este ca experiența acumulată în alte locuri să poată contribui la dezvoltarea județului, iar investiția să nu fie condiționată de schimbarea definitivă a domiciliului.
O ofertă comună pentru turiști, cumpărători și investitori
Atât promovarea turistică, cât și dezvoltarea produselor locale depind de capacitatea județului de a lucra coordonat. Un producător poate deveni parte a unei experiențe turistice; un operator de cazare poate promova produse locale; un investitor poate găsi în regiune furnizori și parteneri. Aceste legături au nevoie de organizații care facilitează colaborarea, de informații accesibile și de o administrație care răspunde previzibil.
Clusterul Produs în Neamț își propune să fie una dintre aceste punți. Pe lângă promovarea producătorilor, organizația urmărește să dezvolte o imagine comună a județului și să conecteze turismul cu serviciile și produsele locale. Participarea la târguri de profil, inclusiv evenimente de turism la Berlin, București și Chișinău, poate crește vizibilitatea, dar valoarea pe termen lung apare atunci când contactele se transformă în rezervări, comenzi și contracte.
Pentru ca acest proces să funcționeze, Neamțul trebuie să își pregătească oferta înainte ca oportunitățile să apară. Investitorii au nevoie de terenuri și informații clare, operatorii de turism de experiențe care se pot vinde, iar producătorii de canale prin care să livreze constant. O platformă precum Invest in Neamtz și o identitate comună precum Made in Neamț pot contribui la acest obiectiv dacă sunt susținute de date actualizate, proiecte concrete și o colaborare durabilă între instituții și mediul privat.
Următoarea mișcare se construiește împreună
Gala Neamț – The Next Move este gândită ca o întâlnire în care județul să își prezinte nu doar frumusețea și tradițiile, ci și oamenii capabili să transforme resursele în activitate economică. Organizatorul, Clusterul Produs în Neamț, își propune să apropie producătorii, antreprenorii, investitorii și partenerii instituționali, deschizând drumuri către piețe noi și proiecte comune.
Succesul unei asemenea inițiative nu va depinde numai de numărul participanților, ci și de calitatea conexiunilor și de ceea ce se întâmplă după eveniment. O colaborare între doi producători, un contract cu un distribuitor, o investiție într-o unitate de cazare sau un parteneriat cu un membru al diasporei pot deveni pași concreți către o economie locală mai puternică.
Neamțul are nevoie de o identitate care să lege ceea ce oferă deja de ceea ce poate construi în viitor: produse de calitate, experiențe turistice autentice, companii competitive și un mediu în care oamenii pot trăi și munci. Nu este vorba despre a transforma totul într-un brand, ci despre a face mai ușor de recunoscut și de accesat valoarea care există în județ.
Pe 29 octombrie, la Palatul Brâncovenesc Mogoșoaia, Neamț – The Next Move îi invită pe investitori, antreprenori, operatori de turism, distribuitori și reprezentanți ai diasporei să descopere oportunitățile județului și să contribuie la dezvoltarea lor. Participarea poate fi începutul unui parteneriat, al unei investiții sau al unei piețe noi pentru un produs local. Următoarea mișcare este să transforme interesul în acțiune: să investească în oameni, în afaceri și în experiențe care păstrează autenticitatea Neamțului, dar îi extind orizonturile economice.
Recomandările noastre
