Părintele Sebastian Gabor, între altar și amfiteatru. Despre oameni care știu să lege competența de conștiință

Părintele Sebastian Gabor, între altar și amfiteatru. Despre oameni care știu să lege competența de conștiințăPărintele Sebastian Gabor, slujind. sursa: Facebook

Am cunoscut recent un om al Bisericii care m-a impresionat prin felul în care ascultă, nu doar vorbește. Prin modul în care oferă, fără să ceară. Are răbdare, are umor, dar mai ales are grijă de oameni. Îl cheamă părintele Sebastian Gabor. Mi se pare corect să-l prezint și altora. Asta e mica mea mărturie despre cum poți aduce Cerul la îndemâna celor de pe Pământ.

Părintele Gabor, îngrijitor de suflete și conștiințe

L-am urmărit la slujba de duminică. Este curtenitor cu ceilați doi preoți, atent la oameni, grijuliu cu copiii, are biserica plină. Nu împarte verdicte din vârful catedrei. Pune întrebări simple, care deschid conversații grele: „Cum arată o alegere corectă când toți te grăbesc?” Sau: „Ce faci când binele comun cere ceva incomod de la tine?”. Se vede că vine din practică, nu doar din cărți. Văzându-l cum pune lucrurile la punct, cum curmă agitația din biserică, m-am gândit că are un aer de profesor. Nu m-am înșelat, întrebându-l am aflat că din toamna lui 2025, părintele își împarte timpul între altar și amfiteatru. Aceasta este averea lui, pe care o împarte celorlalți.

La Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, predă Etică și Integritate Academică (curs și seminar). La ASE – Facultatea de Management, ține două cursuri: Etică și Integritate Academică și Managementul strategic (cu seminar). Iar din 1 februarie 2025 este și lector asociat la Universitatea Hyperion, Facultatea de Științe Juridice, tot pe Etică și Integritate Academică (curs și seminar).

Pe plan pastoral, din 1 februarie 2024, slujește ca Preot Paroh la Parohia „Sf. Ilie – Ghencea”, Protoieria Sector V Capitală, continuând și activitatea de inspector eparhial în cadrul Corpului de inspecție bisericească al Arhiepiscopiei Bucureștilor. Experiențele de acolo intră firesc la curs: situații reale, fără nume și fără spectacol gratuit, dar cu miez. Acolo înveți ce înseamnă integritatea când e greu, nu când e ușor.

Biserica Sf. Ilie din Ghencea, plină de credincioși

Biserica Sf. Ilie din Ghencea, plină de credincioși. sursa: Facebook

Doctor în știinte umaniste

Un reper important în parcursul lui este doctoratul susținut pe 16 septembrie 2024 la Școala Doctorală de Științe Economice și Umaniste – Universitatea Valahia din Târgoviște, menționat și în ziarul Lumina. Tema: „Rolul managementului informațiilor în perfecționarea deciziilor de grup”. Teza a primit „foarte bine” și a fost validată pozitiv de CNATDCU, conferindu-i titlul de doctor în economie și științe umaniste, domeniul management. Tema e foarte actuală: cum filtrezi și pui în ordine informațiile ca o echipă să decidă mai bine. Pe scurt: mai puțin zgomot, mai mult criteriu. Mai puține orgolii, mai multă responsabilitate.

De ce mi se pare important tot acest drum, de la altar spre universitate? Pentru că studenții nu se întâlnesc doar cu definiții, ci cu un practician al valorilor. Etica nu rămâne pe un ecran de computer, devine exercițiu personal. Managementul strategic nu e doar scheme și săgeți, devine orientare spre binele comun și serviciul public.

Îmi face plăcere să descriu această pendulare între altar și catedră. Îl ține conectat la oameni și la real. Iar nouă ne arată ce lipsește uneori din școala noastră: oameni care știu să lege competența de conștiință. Într-o lume care se schimbă repede, părintele Sebastian Gabor arată că poți ține pasul fără să-ți pierzi busola. Iar pentru mine, asta înseamnă educație adevărată.