Muzica bisericească nu este o simplă înșiruire de note și cuvinte. Starea pe care ea o germinează depășește frontiera emoției simple, se unește cu credința, aidoma unei inefabile Coloane a infinitului în trăire, punând astfel în valoare poezia muzicii bisericești. Influența asupra sufletului este covârșitoare, fapt atestat inclusiv prin date științifice, prin instrumentele de cuantificare ale medicinei modern.

Există multe voci care se întreabă de ce în Biserica Ortodoxă desfășurarea slujbelor și a rugăciunilor este în formă melodică și nu prin simpla recitare sau rostire lineară. Răspunsurile cele mai curate și întru Firesc pe care învățătura ortodoxă le dă sunt cele care au ca model însăși viața Domnului Hristos.

După cum relatează Sf. Evanghelist Matei (26, 30), înainte de Sfintele Patimi, după Cina cea de Taină, Mântuitorul Iisus Hristos, împreună cu ucenicii săi, au cântat laude lui Dumnezeu: „Şi după ce au cântat laude, au ieşit la Muntele Măslinilor“. Acela este episodul biblic major la care creştinismul se raportează când a recunoscut necesitatea cântării religioase. Astfel, cântarea bizantină își are primele semne de geneză în timpurile vechi.

Când cântarea liturgică a prins rădăcini

De notat sunt și îndemnurile Sf.Apostol Pavel către creştinii din diverse comunităţi: „Vorbiţi între voi în psalmi şi în laude şi în cântări duhovniceşti“ sau „cântaţi în inimile voastre lui Dumnezeu, mulţumindu-I în psalmi, în laude şi în cântări duhovniceşti“ (Efeseni 5, 19 şi Coloseni 3, 16). Cântarea bizantină este cântarea liturgică tradițională a Bisericii Ortodoxe de limbă greacă, unde atât textul cât și notele, melodicul predispun la rugăciune, la cufundare în sine.

Apoi, de-a lungul istoriei, repertoriul folosit a fost adaptat popoarelor ortodoxe, conducând astfel la dezvoltarea tradițiilor paralele. Originea cântării bizantine o plasăm în primele secole ale erei creștine, în partea orientală a Imperiului Roman. Edictul de la Milan (313 d.Hr.) poate fi considerat un punct major, Biserica a ieșit atunci din catacombe, iar cântarea liturgică a prins rădăcini. Prin muzica bizantină, se unesc în modul cel mai armonios învățătura dogmatică și Tradiția vie, creștină.

„Cântă, măi frate române, pe graiul şi limba ta”

În spațiul nostru românesc au rămas emblematice pentru simțul cel curat al românilor de odinioară scrierile lui Macarie Ieromonahul şi ale lui Anton Pann. Aceștia afirmau cu un veac şi jumătate în urmă că „muzica noastră românească demult şi-a căpătat un caracter naţional“. Îndemnul lui Pann adresat tuturor cântăreţilor: „Cântă, măi frate române, pe graiul şi limba ta şi lasă cele străine ei de a şi le cânta !“ a rămas punte peste veacuri. „Festivalul Internațional de Muzică Bizantină –TRANSYLVANIA BIZANTYNE” este un Proiect menit să ajute la restaurarea culturală și muzicală a comunităților urbane din Transilvania și nu numai, prin promovarea muzicii, a artei și culturii bizantine, în spatiul eclesial ortodox, dar și în cel profan.

Sub înaltul patronaj al Mitropoliei Ardealului

Acest festival este un concept al Grupului Psaltic „KYRIOS” din Brașov și este organizat de Asociația Cultural -Creștină ”ORTODOXIA” din Brasov și Asociația „NEAMUNIT” din București. Prima ediție a „Festivalului Internațional de Muzică Bizantină –TRANSYLVANIA BIZANTYNE” se va desfășura la Brașov în perioada 11-15 septembrie 2019, aflându-se sub înaltul patronaj al Mitropoliei Ardealului. La eveniment va participa și Grupul psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale, dirijat de arhidiaconul protopsalt Mihail Bucă.

De asemenea, pe scena festivalului urcă grupuri psaltice și interpreți renumiți de muzică bizantină din țară și străinătate. Pe 11 septembrie, s-a organizat și un concert caritabil de cântări bizantine dedicat persoanelor cu dizabilități din Brașov. În cadrul evenimentului a avut loc lansarea CD-ului „Imne bizantine din moștenirea compozitorilor români”, în interpretarea părintelui Alexandru Grigoraș, membru al Corului „Byzantion” din Iași și a Grupului psaltic „Ethos Bizantin”.

Nume renumite

Pe scena festivalului vor urca nume renumite ale muzicii bizantine precum: Vangelis Gkikas (Grecia), Gherondissa Mariam Skorda (Grecia), Ribale Wehbe (Liban), corul psaltic Sfântul Ioan Damaschin (Serbia), corul psaltic al Mănăstirii Simono Petra (Sfântul Munte Athos), corul academic Byzantion (România), grupul psaltic Nectarie Protopsaltul (România), grupul psaltic Chivotul (România), grupul psaltic Kyrios (România), corul psaltic Filomelos (România), corul Mănăstirii Sinaia (România).

Armă de apărare

Pentru zilele de Festival deja în desfășurare, vă invităm să participați la Frumosul cântului bizantin, transcendând astfel timpul, istoria, rămânând drept temelie îndemnul și via mărturie a marele nostru etnomuzicolog George Breazul (1887-1961) într-una din conferinţele sale radiofonice: „Drept de la începutul înfiripării sale, de la primele forme de cult sacru pe care şi le organizează creştinismul, muzica se impune ca element hotărâtor. Mai mult, după cum se poate vedea din scrierile multor Sfinţi Părinţi ai Bisericii Creştine, muzica devine armă de apărare şi element de demonstraţie în luptele spirituale care au loc pentru lămurirea şi fixarea dogmatică a învăţăturii şi tradiţiei creştine. Să amintim doar ce rol precumpănitor a avut muzica în combatereaa ereziei lui Arie şi în răspândirea dreptei credinţe!“

O reanimare de cult și de cultură în Transilvania

Inițiativa și necesitatea organizării acestui Festival au venit din identificarea unor nevoi de cult și culturale concrete, care au dat naștere unor obiective ambițioase pe care organizatorii și le doresc realizabile, dintre care amintesc:

✔ Promovarea susținută a tezaurului bogat și valoros de cântări bisericești născute în Bizanțul Medieval- acesta fiind, de fapt, Imperiul Roman din Evul Mediu, având capitala la Constantinopol; ca o nota interesantă și de fericită asemănare lingvistică menționăm faptul că denumirea oficială a Bizanțului Medieval era Basileía Romaíon, adică Imperiul Roman;

✔ Revigorarea muzicii bisericești de origini bizantine în Transilvania și încercarea de refacere a unității acesteia împreună cu cântarea bisericească omniprezentă în celelalte ținuturi istorice ale României, Țara Românească și Moldova, muzica bizantină având “prin însăși trăsăturile ei fundamentale, un caracter de universalitate, legat de marea răspândire a creștinismului, unitar el însuși în esența sa” (Gabriela Ocneanu –“Locul muzicii religioase în învățământul universitar muzical” în “Acta Musicae Byzantinae”, Centrul de Studii Bizantine, Iași, vol. I, 1999);

✔ o prezență mai consistentă actului învățării și practicării muzicii bisericești de origine bizantină și în spațiul ortodox românesc transilvănean;

✔ o reanimare de cult și de cultură în Transilvania, în general -dar și în spațiul urban brașovean, spațiu cu puternice rădăcini și tradiții în cultivarea și practicarea fără întrerupere a muzicii psaltice (1495 –înființarea Primei Școli Românești, în acest sens menționând și studiul Prof. univ. dr. Constantin Catrina al Universității „Transilvania” din Brașov, intitulat „Școala de muzică bizantină din Scheii Brașovului. Creație și interpretare”) -și unde, din păcate, 300 de ani de dominație habsburgică și-au pus amprenta asupra a ceea ce a mai rămas din Ortodoxie în această regiune istorică românească, la acea vreme;

„Ne dorim și vă dorim să fiți parte din acest Proiect fiecare dintre dumneavoastră, să jucați un rol oricât de mic în promovarea și susținerea acestui Festival și veți trăi, cu siguranță, bucuria acelui sentiment de participare și de apartenență la un sistem de valori fundamentale- născute de o lume și un imperiu creștin profund credincios și rânduit după legile Lui Dumnezeu, „Imperiul Bizantin”- valori pe care suntem datori cu toții să le reașezăm acolo unde le-a fost și le este locul: în inima noastră, în viața noastră, în rânduiala societății în care trăim.”- este mesajul Organizatorilor. Intenția este ca acest eveniment de impact internațional să aducă în mijlocul comunităților și alte forme de artă și cultură bizantină și să devină unul itinerant prin organizarea lui viitoare în diferite alte orașe mari ale Transilvaniei.