Asta arată în esență judecătorii de la Curtea de Apel București în motivarea deciziei prin care au obligat Primăria să-i plătească despăgubiri de 115 milioane de euro omului de afaceri Costică Constanda. Este vorba despre hotărârea Curții de Apel București din data de 11 iulie 2018, dată publicității la solicitarea EVZ, o sentință civilă confirmată definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție în data de 4 iunie.

Sentința are ca obiect controversatul schimb de terenuri dintre Costică Constanda și Primăria Capitalei, un „catrof fierbinte” pentru oricare primar, fie că s-a numit Traian Băsescu, Adriean Videanu, Sorin Oprescu sau, mai nou, Gabriela Firea. Pe scurt, schimbul de terenuri dintre Constanda și Primărie a avut o rațiune pecuniară.

Pentru a evita plata către omul de afaceri a unor despăgubiri de 17 milioane de euro în 2007, Municipalitatea a făcut o înțelegere cu Constanda pe care ulterior nu a mai respectat-o, astfel că în prezent trebuie să-i plătească 115 milioane. Constanda a obținut retrocedarea Parcului Bordei, pe vremea când edil era Traian Băsescu, după ce omul de afaceri a cumpărat drepturile litigioase de la moștenitorii îndreptățiți.

Numai că acolo nu putea ridica un cartier de lux, deoarece Primăria nu i-a permis, fiind vorba de un parc. Pe de o parte, Constanda nu avea Planul Urbanistic Zonal (PUZ) aprobat de Primărie, iar pe de altă parte Primăria trebuia să pună în executare hotărârea de retrocedare favorabilă lui Constanda, după ce acesta cumpărase drepturile litigioase.

Primăria nu și-a onorat promisiunea

Soluția de compromis a fost găsită în 2007, în mandatul de primar al lui Adriean Videanu: Primăria rămâne cu Parcul Bordei, iar Constanda primește teren în „Satul Francez”, plus promisiunea că va primi PUZ acolo pentru proiectul lui imobiliar. Mai exact, Primăria condusă de Videanu se obliga să îi dea lui Constanda anumiți coeficienți urbanistici în Satul Francez (CUT 3,5, înălțime maximă P+5 = 21 m), iar acesta din urmă se obliga să renunțe la despăgubirile de 17 milioane euro la care avea dreptul prin decizia de retrocedare.

Schimbul a fost aprobat prin HCGMB nr. 5 din 17 ianuarie 2008.

Constanda a „umblat” la PUZ

​Numai că ulterior, în 2009, când în fotoliul de primar se așezase Sorin Oprescu, Consiliul General a refuzat să-i emită acest PUZ omului de afaceri. E drept că și Constanda „umblase” la datele din PUZ: voia o înălțime maximă de 28 de metri, în loc de 21, cum îi era înțelegerea cu Videanu.

Astfel, litigiul dintre Constanda și Primărie a format obiectul dosarului soluționat definitiv anul acesta, pe 4 iunie. Înalta Curte a confirmat astfel decizia Curții de Apel București, pronunțată în vara anului trecut. Pentru magistrați, punctulcheie al întregului litigiu l-a constituit schimbul de terenuri dintre Constanda și Primărie pe vremea lui Videanu, plus promisiunea Consiliului General că îi va elibera PUZ-ul în Satul Francez.

„S-a arătat că, în raporturile de drept civil, subiect de drept este ……. (n.r. – Primăria Capitalei) care intră în raporturi juridice de drept privat, voinţa sa civilă manifestându-se prin CGMB (organul deliberativ) şi …….(n.r. – primarul) (organul executiv). Aceleaşi considerente conduc la înlăturarea susţinerii apelantului pârât în sensul că întocmirea sau promisiunea de a întocmi în viitor un act administrativ nu poate forma în mod valabil obiectul unui contract civil, înserarea sa în această convenţie fiind tocmai rezultatul exprimării voinţei consilierilor printr-un act administrativ”, se arată în motivare.

Instanța: Rezultatul alegerilor nu are niciun efect asupra Hotărârilor Consiliului General al Primăriei

Pe magistrații Curții de Apel, București, nu i-a interesat schimbarea Consiliului General în decursul timpului, nici faptul că o serie de edili s-au succedat la șefia Primăriei Capitalei. „Nu se poate considera că o schimbare în componenţa acestui organ (n.r. – Consiliul General), ca rezultat al alegerilor locale, ar avea vreun efect asupra hotărârii luate de consiliul general în componenţa anterioară, hotărârea respectivă fiind un act administrativ valabil emis de autoritatea deliberativă a administraţiei publice locale, indiferent de componenţa sa la un moment dat. Astfel, nu se poate susţine că, după alegeri, Consiliul General în noua componenţă nu ar fi obligat prin hotărârile luate anterior alegerilor, o asemenea susţinere fiind contrară legii”, scriu magistrații în documentul citat. Magistrații au respins susținerile Primăriei. „Apărările apelantului pârât (n.r. – Primăria) sunt generate de modul în care a fost redactat contractul, în sensul că respectiva clauză 6.8 (n.r. – cea privind PUZ) a fost prevăzută ca o obligaţie a municipiului, deşi competenţa de a aproba respectivul plan urbanistic aparţine organului deliberativ, Consiliul General. De asemenea, în decizia de casare, s-a arătat că, în raporturile de drept civil, subiect de drept este …. (n.r. – Primăria Capitalei) care intră în raporturi juridice de drept privat, voinţa sa civilă manifestându- se prin CGMB – organul deliberativ, şi ….(n.r. – primarul) organul executiv. Aceleaşi considerente conduc la înlăturarea susţinerii apelantului pârât în sensul că întocmirea sau promisiunea de a întocmi în viitor un act administrativ nu poate forma în mod valabil obiectul unui contract civil, inserarea sa în această convenţie fiind tocmai rezultatul exprimării voinţei consilierilor printr-un act administrativ”.

Te-ar putea interesa și: