„El va vorbi sigur despre discriminare, fiindcă noi, ţiganii, n-avem niciun drept aici”. Ion aşteptă foarte mult vizita Papei Francisc, care se va întâlni dumincă şi cu minoritatea romă, în ultima zi a vizitei sale în această ţară a Europei orientale. Înrobiţi mai bine de 500 de ani, romii sunt astăzi între 1 milion şi 2 milioane de locuitori în România, dintr-un total de 20 de milioane şi constituie o comunitate marginalizată, notează AFP.

''Oriunde am merge, la primărie, la poliţie sau la şcoală, uşile ne sunt închise în nas'', se plânge Ion, de 72 de ani, care trăieşte de mai mulţi ani într-un cartier defavorizat din Blaj, oraş din centrul Ţării, cu o mare componentă catolică. În ultimii ani, viaţa acestui fost muncitor în construcţii şi a vecinilor săi, a cunoscut o anumită ameliorare: străzile din pământ au fost pavate şi casele racordate la apă curentă şi la gaz. Dar esenţialul este că romii din Blaj, câteva mii în total, trăiesc încă în condiţii precare, la periferia oraşului.

Petru Varga, 35 de ani, funcţionar la primărie, nu vede nimic anormal: ''Aşa a fost dintotdeauna în cartierele de romi, nu numai la Blaj, ci peste tot'', explică el pentru AFP. Neobosit apărător al drepturilor celor săraci, Papa Francisc îşi va rezerva duminică după masă, timp şi pentru romii din Blaj, ultima etapă a călătoriei sale în România.

În legătură cu îmbunătăţirea nivelului de trai în România, membră a Uniunii Europene din 2007, s-au înregistrat mici progrese în sensul scoaterii romilor din retrogradare socială. Dar acest lucru nu împiedică persistenţa unor zone de sărăcie '' în mediul urban sau în cel rural, nimic nu s-a schimba'', notează sociologul Gelu Duminică, el însuşi un nativ al acestei comunităţi.

Un studiu efectuat în 2018 pentru Asociaţia lui, '' Împreuna'', 9% dintre romii din România nu primesc niciun venit, în timp ce 10% supravieţuiesc doar datorită beneficiilor sociale slabe, faţă de 1% pentru restul populației. Rata analfabetismului este de 15% în această minoritate, faţă de 2% pentru ceilalţi români. ''Acesta e un cerc vicios, unde accesul limitat la educaţie duce la scăderea forţei de muncă'', spune Duminică.

''Vizita Papei este un mesaj în favoarea persoanelor marginalizate, necunoscute sau neacceptate de ceilalţi'', indică pentru AFP preotul catolic, de rit bizantin, Mihai Gherghel care la Blaj a supervizat construcţia unei mici biserici unde Papa Francisc va celebra o mesă. 

Atracţia evanghelică

Majoritar ortodoxă, (86% dintre români), numeroşi romi au fost seduşi în aceşti ultimi ani de neo-protestantism sau penticostali. La evanghelişti ''conversia reprezintă un moment important pentru o persoană stigmatizată, care se simte în sfârşit respectată pentru cea ce este'', explică pentru AFP Laszlo Foszto, cercetător asupra chestiunilor minorităţilor naţionale.

Pentru penticostali, cunoscuţi şi sub numele de ''pocăiţi'' avem renunţarea la alcool şi la jocurile de noroc. ''Dumnezeu n-are prejudecăţi, el vede exact în inima imaculată a fiecăruia'', adaugă el. Aceste chestiuni atrag pe romi să părăsească biserica ortodoxă, majoritară. Sociologul  Gelu Duminică observă că biserica ortodoxă nu şi-a cerut încă scuze pentru rolul avut în perioada sclaviei romilor. Dar astăzi, duminică, diferenţele vor dispărea. Toată cetatea Blajului va fi o catedrală.