Cu regularitate, seceta se instala insidioasă pe câmpia Mărtineștiului. Arșița cuprindea ogoarele cu semănături ofilindu-le de la rădăcină.

Ca urmare, în sat se declanșa campania ... paparudei. În calendarul popular ea este fixată a avea loc în a treia săptămână de după Paști, însă, ori de câte ori seceta își făcea de cap, hop și noi cu Paparuda.

Se zice că Paparuda aduce ploile bune, fertilitatea și belșugul ogoarelor. Pentru noi era mai mult o joacă, o hârjoană, un bun prilej de a uda leoarcă pe cei din jur. În special pe fete. Scoteam apă din fântână, umpleam gălețile cu apă, le ascundeam, strategic, pe după poartă și, atunci când cineva trecea pe lângă noi, fleoșc!, se trezea udat din cap până-n picioare.

Cel tratat astfel nu stătea nici el cu mâinile în sân. Cu prima ocazie ne trezeam, de nici nu știam de unde, cu o găleată de apă în cap. Tot în acea zi eram meșteri în a-l clădi din lut pe Caloian, un boț de omuleț pe care-l însoțeam ciopor de băieți și fete la gârlă, jelindu-l de parc-am fi pierdut norocul.

Îl așezam pe o bucată de scândură pe care întinsesem un pătuț de frunze mari de lipan, cu o cununiță de flori la cap și o cruciuliță din două bețe strâmbe, lansându-l ca pe o mică ambarcațiune pe apa lină a Râmnicului.

Până îl pierdeam cu privirea în cotul de La Buzoi îl însoțeam acompaniindu-l cu un cântecel, nu mai rețin cuvintele, oricum era ceva gen Caloiene, Ene, făcând și referire directă la izmenele lui, probabil ca să rimeze cât de cât. 

La vreme de sete a pământului, ascultam pe bâta, mama mătușii Sofița, îngânând a descântec, o poezioară în care o fată, venită de prin pădurea crângului, Paparuda pe numele ei, stropea florile cu apă adunată de la roua dimineții.

Zicea bâta noastră:

Paparudă, rudă / Pe ulița morii

Vină de ne udă, / Să ude grădina

Pe Râmnic dă undă  / Mamei Anghelina

Ploaie să pătrundă, / Să ude isticu

Pe Cârlig să ude / În vad, la bunicu

Pământul să-nfunde / Să-i umple cavalu

Pe Arcaci să ploaie, / Ca să bea tot calu

Să curgă șiroaie / Mai ploaie la nuntă

Pământul să-nmoaie. / S-aibă pâine multă

Pe baltă să tune / Ploaie-o săptămână

Norii să se-adune / S-avem poamă bună

Și să se ciocnească / Să plouă și-un an

Ploaie să pornească / Să facem de-un ban

Ploaie mocănească / Fă ploaia să vină

Să se-ntoarne norii / Te-om face regină