Bisericile ortodoxe au păstrat o Liturghie care este foarte frumoasă. Noi ne-am pierdut puţin simţul adorării. Acestea Îl cinstesc pe Dumnezeu şi Îi cântă cântece de preamărire fără să ţină seama de timp.
Într-o zi, vorbind despre Biserica occidentală, mi s-a spus <>, adică din orient provine lumina, iar din occident societatea consumului şi a bunăstării care a făcut atâta rău. În schimb, ortodocşii au păstrat frumuseţea lui Dumnezeu în centru. Avem atâta nevoie de aerul proaspăt al orientului şi de această lumină pe care o emană!”, spunea Papa Francisc despre Biserica ortodoxă, 2013.
Vizita Papei Francisc, cu caracter pastoral, ecumenic și de stat, totodată, în spiritul dialogului, vine după ce, pe 7 mai 1999, Papa Ioan Paul al II-lea ajungea în România- ceas de o deosebită însemnătate religioasă și istorică, fiind pentru prima dată de la Marea Schismă din 1054, când un papă a vizitat o ţară preponderent ortodoxă.
„Vin pe pământul vostru ca pelerin al păcii, al fraternităţii şi al înţelegerii în sânul naţiunilor, între popoare şi între discipolii lui Cristos.Pe parcursul diferitelor etape ale vizitei mele, voi întâlni diversele comunităţi ecleziale, ca şi poporul român. Mulţumesc din inimă Beatitudinii Sale Teoctist Patriarhul României, pentru cuvintele de bun venit. Întâlnirea noastră şi momentele de rugăciune pe care le vom împărtăşi sunt dovezi elocvente de fraternitate evanghelică. Pe linia ultimului Conciliu şi în perspectiva marelui Jubileu, gesturile sunt cele care marchează, în mod semnificativ, drumul unităţii creştinilor. Doresc ca păstorii şi credincioşii să facă, la rândul lor, gesturi concrete de dialog şi de primire reciprocă, ce vor demonstra că iubirea fraternă în Cristos nu e o vorbă în zadar, ci o componentă a vieţii creştine şi a Bisericii”, a spus Papa Ioan Paul al II-lea într-un discurs susţinut la Palatul Cotroceni.
Rugăciunea comună
Vizita se va desfăşura în perioada 31 mai - 2 iunie, la Bucureşti, Şumuleu Ciuc, Iaşi şi Blaj. Suveranul Pontif se va afla la Bucureşti pe 31 mai, la Şumuleu Ciuc şi la Iaşi pe 1 iunie şi la Blaj pe 2 iunie. Vizita vine la invitația președintelui țării, a Conferinței Episcopilor Catolici din România și a primului ministru. Prima parte a întrevederii cu Înaintestătătorul Bisericii Ortodoxe Române și cu Sinodul permanent se va desfășura la Palatul Patriarhiei.Apoi, Papa Francisc va fi întâmpinat de Părintele Patriarh Daniel la Catedrala Mântuirii Neamului,un monument istorico- religios unic, mărturie peste Timp a jertfei eroilor, mărturisitorilor acestui neam, un Legământ sfânt cu Cerul, punte între noi, cei de Acum, și strămoși. Aici nu se va desfășura o Slujbă comună, cum s-a speculat în multe surse media, ci o întâlnire pusă sub semnul intonării dimpreună a rugăciunii comune Tatăl Nostru, precum și a unor cântări pascale catolice, dar care vor fi intonate în unic glas, de credincioșii catolici și ortodocși prezenti, deopotrivă.
„Vin între voi ca să mergem împreună. Mergem împreună când învăţăm, să păstrăm rădăcinile şi familia, când ne îngrijim de viitorul copiilor şi al fratelui de lângă noi, când ne depăşim fricile şi suspiciunile, când lăsăm să cadă barierele care ne separă. Vin în România, ţară frumoasă şi primitoare, ca pelerin şi frate şi le mulţumesc preşedintelui şi celorlalte autorităţi ale statului pentru că m-au invitat şi pentru deplina colaborare. Trăiesc deja bucuria întâlnirii cu Patriarhul şi cu Sinodul Permanent al Bisericii Ortodoxe Române, precum şi cu păstorii şi credincioşii catolici. Legăturile de credinţă care ne unesc vin încă de la apostoli, în special de la legătura care îi unea pe Petru şi pe Andrei, cel care, potrivit tradiţiei, a adus credinţa pe pământul vostru. Fraţi de sânge, au fost toţi fraţi şi în vărsarea sângelui pentru Domnul. Şi printre voi au fost atâţia martiri chiar în timpurile recente, precum cei şapte episcopi greco-catolici pe care voi avea bucuria de a-i proclama fericiţi. Faptul pentru care au suferit până la jertfirea vieţii este o moştenire mult prea preţioasă ca să fie uitată. Şi este o moştenire comună care ne cheamă să nu ne îndepărtăm de fratele care participă la ea.”, afirmă Papa Francisc.
„Campionul lui Hristos”
Românii, domnitorii noștri, Țările Române, România unită mai apoi, au fost mereu în oglinda Occidentului, a Orientului. Am fost pe rând: ferestre, stâlpi de susținere a multor neamuri de-a lungul istoriei, am fost Porți de munți, codri și ziduri vii, de carne deseori, nu doar de piatră, în fața Porții otomane. Odată ce avem Oaspete de seamă în țară, pe Suveranul Pontif, amintesc și ceasul de prag al istoriei când un alt Papă scria despre Domnitorul Moldovei Ștefan cel Mare, canonizat în prezent. După bătălia de la Vaslui, în care Ştefan cel Mare a umilit armata otomană, Papa Sixtus al IV-lea i-a acordat titlul de „Athleta Christi”( Campionul lui Hristos). Distincţia era însoţită de numeroase elogii. Una dintre cele mai importante aprecieri vine din partea Papei Sixtus al IV-lea. Papa Sixtus al IV-lea: „Faptele tale săvârşite cu înţelepciune şi vitejie, contra turcilor infideli, inamici comuni, au adus atâta celebritate numelui tău, încât eşti în gura tuturor şi eşti în unanimitate foarte mult lăudat.”
De asemenea, Mihai Viteazul, ca membru al Ligii Creştine, a fost recunoscut ca un apărator al credinţei și al creștinismului, iniţiatorul Ligii, Papa Clement al VIII-lea, numindu-l „cavaler al lui Hristos şi apărător al creştinătăţii“. Victoriile asupra turcilor au fost semnalate de arhiducele Maximilian, fratele împăratului Rudolf de Habsburg. Iar istoria țării noastre adăpostește multe astfel de mărturii, unele cunoscute, altele tăinuite, dar magistrale, din dialogul cu Vaticanul și Suveranii.
Recomandările noastre
