Fabricanţii de bluejeans încep să se orienteze spre materiale reciclate.
Spiritul reciclării i-a cucerit şi pe producătorii de bluejeans, care au început fie să introducă în material fibre extrase din sticle de plastic, fie să transforme tradiţionalul bumbac direct în hârtie şi carton. Cei peste 64 de expozanţi care au participat la salonul internaţional „Denim by Premiere Vision“, deschis în perioada 3-4 decembrie la Saint-Denis, în apropiere de Paris, au afişat preocupă ri ecologiste încă discrete în industria foarte poluantă a bumbacului. Potrivit AFP, una dintre firmele care pun accent pe reciclare este Hellenic Fabrics, care produce un material textil hibrid, un amestec de bumbac şi plastic recuperat din sticle folosite.
Bumbacul, cultivat în Grecia, reprezintă 63% din compoziţia noului material, restul fiind fibre de masă plastică din sticle colectate în special din Asia, a precizat Panos Sofianos, şeful diviziei cercetare-dezvoltare a Hellenic Fabrics. Sofianos a adăugat că materialul în cauză este un produs „de nişă“, care pentru moment este mai scump cu „aproximativ 10%“ decât docul clasic utilizat la fabricarea blugilor.
Haine din „bumbac reciclat“
Compania belgiană Uco Sportswear foloseşte şi ea „bumbac reciclat“, mai precis „resturi de fire recuperate din filaturi“. Sibilla Vanderlinden, responsabilă cu dezvoltarea produsului, spune că acesta tinde să fie mai puţin rezistent decât bumbacul natural, motiv pentru care fibrele sunt amestecate cu poliester.
Materialul în cauză, „nu mai puţin scump decât altele“, este produs de Uco de doi ani şi jumătate, ajungând actualmente să reprezinte aproape 10% din totalul vânzărilor firmei. Societatea italiană Cadicagroup s-a profilat pe o activitate mai „radicală“: colectează rebuturi de blugi de la producători şi toacă materialul, pe care-l transformă apoi în etichete pentru blugi. Etichetele sunt vândute aceloraşi producători de la care s-a cules materia primă.
Jeanşi care catifelează
Progresele tehnologice ale industriei nu sunt marcate numai de reciclare şi de dezvoltarea unor materiale hibride, ci şi de asimilarea unor inovaţii din industria textilă, precum microîncapsularea.
Graţie acestei metode, Hellenic Fabrics produce un tip de blugi care hidratează pielea prin intermediul unor substanţe înglobate în fibre. „Funcţionează ca o cremă hidratantă, precum cele cu aloe vera“, afirmă Panos Sofianos. Potrivit etichetei, „blugii-cremă“ conţin vitamine şi uleiuri esenţiale, efectul hidratant menţinându-se după mai multe spălări, aproximativ zece, a adăugat Sofianos.
Producătorii de blugi au adoptat şi alte metode de fabricare a materialului pentru a obţine efectul de „atingere uşoară“, amestecând în bumbac alte fibre naturale nobile, precum caşmirul sau linariţa.
Recomandările noastre
