Până la 30 de ani de închisoare pentru traficanții de migranți, dacă provoacă moartea a mai mult de o persoană, prevede proiectul decretului privind migranții, care va fi pe masa Consiliului de Miniștri, care joi se va ține la Cutro, în Calabria.
Oricine "promovează, conduce, organizează, finanțează sau efectuează transportul străinilor pe teritoriul statului italian", atunci când "transportul sau intrarea este realizată în așa fel încât să expună persoanele la pericol pentru viața lor sau pentru siguranța lor sau supunerea acestora la tratamente inumane sau degradante, se pedepsește cu închisoare de la 20 de ani la 30 de ani, dacă fapta are ca urmare moartea mai multor persoane ca urmare neintenționată. Aceeași pedeapsă se aplică dacă din faptă rezultă decesul uneia sau mai multor persoane și vătămarea gravă sau foarte gravă a uneia sau mai multor persoane.
Dacă fapta are ca rezultat moartea unei singure persoane, se aplică pedeapsa cu închisoarea de la 15 ani la 24 de ani. Dacă una sau mai multe persoane suferă vătămări grave sau foarte grave, se aplică pedeapsa cu închisoarea de la 10 ani la 20 de ani", scrie în proiectul de lege propus de Guvernul italian.
Un proiect de lege care vrea să pedepsească exemplar traficanții de persoane umane
În proiectul de lege care joi va fi examinat de miniștrii italieni la Cutro se află și "consolidarea supravegherii maritime". Marina Militară susține că articolul 10 "definește și actualizează situația maritimă națională, care urmează să fie împărtășită în sfera interguvernamentală, inclusiv prin agregarea integrată a informațiilor dobândite de către administrațiile de stat, care exercită competențe în materie maritimă. În aceste scopuri, folosește dispozitivul integrat de supraveghere maritimă interministerială, ca suport tehnologic pentru conectarea sistemelor aflate în uz de administrațiile menționate anterior, înființat la Comandamentul șef al echipei navale".
Consolidarea centrelor de primire pentru repatrieri este prevăzută de articolul 9 din proiectul decretului privind imigrația, în curs de examinare de către Consiliul de Miniștri, la Cutro, în Calabria. Construirea acestor structuri "se realizează, până la data de 31 decembrie 2025, tot prin derogare de la orice prevedere de lege, alta decât cea penală, fără a aduce atingere respectării prevederilor Codului legilor antimafia și măsurilor de prevenție, precum și constrângerilor obligatorii care decurg din apartenența la Uniunea Europeană".
Un bloc de șase țări UE - Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania și Țările de Jos - la care Elveția a aderat în calitate de membru Schengen, a pregătit un document comun care exprimă "îngrijorare" cu privire la starea actuală a sistemului comun de azil în Europa și, în special, a Tratatului de la Dublin. Țările subliniază că "o îmbunătățire a sistemului actual, în vederea împărțirii responsabilităților, solidarității și cooperării sincere în aplicarea regulilor existente", poate duce la crearea "încrederii comune", pentru a ajunge la "reforma structurală a problemei", de care este nevoie.
Tragedia care impune măsuri
"Franța consideră că funcționarea regulilor Tratatului de la Dublin trebuie revizuită, trebuie să îl simplificăm enorm. Regulile sunt într-adevăr foarte complexe. Cu ocazia crizei Ocean Vicking, am vorbit cu colegul meu italian, pentru că Italia recupera pe mare o persoană din 10 și este clar că în acest punct trebuie să îmbunătățim tratatul, de exemplu prin acorduri bilaterale între țări, care să funcționeze, și mă gândesc, de exemplu, la cel dintre Franța și Germania. Mă voi întâlni săptămâna viitoare cu omologul meu italian pentru a continua această discuție", a declarat ministrul francez de Interne, Gérald Darmanin, la Bruxelles.
"În primul rând, vreau să exprim condoleanțe pentru tragedia de la Cutro: asta arată că trebuie să ne consolidăm munca de combatere a traficanților de persoane. Astăzi vom continua această discuție, care este foarte importantă, așa cum au subliniat liderii în cadrul ultimului Consiliu European extraordinar", a declarat ministrul suedez pentru Migrație, Maria Malmer Stenergard, la sosirea la Bruxelles pentru Consiliul miniștrilor de Interne din UE.
sursa: RADOR / ilmessaggero.iitalia