Pamblica și panglicarii

Pamblica și panglicarii

În toată hărmălaia iscată de instalarea celui de-al treilea guvern pesedist, asaltul opoziției a fost declanșat de hairstyliștii de dreapta, oripilați de coafura Vioricăi Dăncilă, acompaniați prompt și de designerii vestimentari de pe același flanc, care i-au luat la puricat ținuta, mai dur decât ar face-o chiar și Iulia Albu, în emisiunea ei „Bravo, ai stil!”

E clar, deci, că unde se-nghesuie să lipească etichete coafeze și frizeri, croitorese și croitori de ocazie, nu-i recomandabil să teamesteci, mai ales când defilarea de pe podium duce direct la Palatul Victoria. Când însă aceiași ucenici iau la refec și gramatica unui viitor ministru, nu mai poți să stai deoparte. Așa am ajuns și eu să aștept contrariat, luni dimineață, audierea rectorului sucevean Valentin Popa, în comisia parlamentară de profil, care urma să-i dea avizul pentru a deveni noul ministru al învățământului.

Receptasem, firește, zicerea cu „pamblica moldovinească”a urmașului lui Liviu Pop, zis și Genunche, aș fi preferat-o și eu, din nou la minister, pe Cati Andronescu, dar mă și rodea curiozitatea să-l văd și să-l aud vorbind pe cel care iscase atâta zarvă națională. Sigur, eram intrigat că pe scaunul pe care stătuseră Spiru Haret, Iorga, Goga, Maiorescu și Ion C.Brătianu însuși urma să se așeze, nu-i așa, un agramat notoriu. Iar mie, care copilărisem cu dicționarul lui Șăineanu în bibliotecă și, mai apoi, cu „Lingvistica” lui Graur, mi se părea de neconceput.

Am așteptat, deci, din fața televizorului, transmiterea audierii rectorului Valentin Popa , care nu s-a dovedit a fi nici pe departe agramatul zugrăvit anterior pe mai toate canalele! E drept, în fața comisiei parlamentare, a ziariștilor și a camerelor de luat vederi, și în ciuda emoțiilor inerente, a avut grijă să se exprime corect și cum nu se poate mai coerent, regretând deschis neglijențele anterioare de limbaj și explicând că „pamblica” este un regionalism deprins din copilăria sa, de la Fălticenii lui Lovinescu!

Ne puteți urmări și pe Google News

Vorba aia, să-i fie iertat, mai ales că ar fi fost și greu de crezut că un inginer care meșterea la calculatoare încă din anii 80 - când noi băteam de zor la mașinile de scris și încă nu vedeam televiziune în culori !- ar fi corigent tocmai la română, pe lângă care mai rupsese ulterior și niscaiva limbi străine, la stagiile din Portugalia, Franța, Thailanda și cine mai știe unde! Dar, nici nu mă dumirisem bine , când în sala de la parlament s-a declanșat dintr-o dată circul și nu mai lipsea decât trompeta și anunțul „Arrivato Zampano!”(din La Strada, pentru cinefilii veritabili).

Eram absolut convins că am șansa unui nou show, oferit de parlamentarii USR și criticam în gând regizorul de transmisie că nu pune o cameră pe duduia Chichirău, ca s-o admirăm din nou la lucru cu telefonul celular. Ei bine, n-o să credeți, dar Cosette lipsea din program, deși salvatorii României erau, totuși, reprezentați de nelipsitul Mihai Goțiu!

Comicul clown parlamentar , subtil ca întotdeauna, înlocuise porta-vocea tradițională cu o … „Gramatică a limbii române”, pe care a dăruit-o, hâtru, viitorului ministru, în văzul întregii asistențe și a distinșilor telespectatori. El nu era, însă, decât ariergarda, pentru că la înaintare, n-o să credeți, erau trei aducători de panglici tricolore, de la PNL!

Cum s-ar spune, panglicarii erau sută la sută liberali, care preluaseră show-ul USRului și-l puseseră ei înșiși în scenă, ca să vadă toată lumea care e adevărata opoziție și de ce fapte de vitejie e capabilă. În ceea ce privește prezența lui Goțiu la această acțiune, nu văd decât două posibilități: ori s-a prins de tactica subtilă a liberalilor, ori e singurul care a înțeles îndemnul președintelui Johannis, ca opoziția să strîngă rândurile. 

Mă întreb, însă, dacă regretații mari liberali care au fost Mircea Ionescu Quintus și Radu Câmpeanu, pe care i-am respectat și i-am prețuit, ar fi acceptat un asemenea spectacol de prost gust. Cu siguranță, nu, dar poate că mult mai elocventă este părerea lui Daniel Funeriu, alt fost ministru al învățământului, căruia nu i se recunoscuse la București diploma de la Sorbona, și care a scris pe Facebook: „Absolut jenante acțiunile „opoziției” la audierea nominalizării de la educație. Daca sunteți capabili şi vreți să oferiți o alternativă viabilă, nu circ ieftin, demolați-l demonstrând că sunteți mai buni. Dar nu sunteți. Sunteți doar circari...”

Iar în încheiere, mă alătur lui Ion Cristoiu, oferindu-vă și eu ceva din zicerile memorabile ale ministrului Valentin Popa, un citat care poate prefața elocvent mandatul său de la Educație :

„Decidenţii politici trebuie să fie conştienţi că atât timp cât alocaţia pentru un student va fi mai mică decât cea pentru un deţinut, într-un final, numărul acestora va tinde să se egaleze. Cu cât foloseşti fonduri mai puţine pentru educaţie, cu atât ai nevoie de mai mulţi bani pentru cei needucaţi”, a spus Popa.