Chemarea liderilor Hamas la mobilizare generală împotriva Israelului a rămas fără răspuns din partea populaţiei divizate din teritoriile ocupate.

Apelul lansat de gruparea islamistă Hamas la declanşarea celei de-a „treia Intifada“ împotriva ofensivei militare israeliene în Fâşia Gaza a mobilizat un număr scăzut de palestinieni din Cisiordania, în special din cauza diviziunilor interne şi a nemulţumirii manifestate faţă de liderii care îi reprezintă. Mii de palestinieni au participat la manifestaţiile organizate în semn de susţinere faţă de enclava aflată sub asediu, demonstraţii care nu se pot însă traduce într-o amplă mişcare populară antiisraeliană, comentează AFP.

„Populaţia palestiniană nu mai are încredere în liderii săi naţionali, din acest motiv nu s-a mobilizat în masă împotriva operaţiunii militare israeliene din Fâşia Gaza“, a explicat Bassam al-Salhi, preşedintele Partidului Poporului Palestinian, fostă formaţiune comunistă. Printre motivele care stau la baza acestei situaţii se numără „problema diviziunilor actuale între palestinieni şi absenţa unui obiectiv politic realist pentru o acţiune populară“, a explicat acesta.

Potrivit lui Abdelrahim Malouh, numărul doi din cadrul Frontului Popular de Eliberare a Palestinei, „această diviziune la vârf a avut un impact negativ asupra opiniei publice palestiniene şi a amplorii solidarităţii cu Fâşia Gaza“. „O Intifada rezultă dintr-o realitate socială şi nu este lansată în urma unui apel sau al unui ordin dat de un anume lider“, a subliniat Malouh.

Prima Intifada a fost declanşată în 1987 după moartea a şase palestinieni într-o tabără de refugiaţi din Jabaliya, situată în nordul Fâşiei Gaza, într-un accident provocat de un şofer israelian. A doua mişcare palestiniană de proporţ ii a început în septembrie 2000, după o vizită controversată efectuată pe Esplanada Moscheilor din Ierusalim de către fostul premier israelian Ariel Sharon. Hamas contra Hamas

De data aceasta, apelul la mobilizare generală în teritoriile palestiniene lansat de Khaled Meshaal, liderul Hamas aflat în exil la Damasc, a rămas fără răspuns. Analiştii politici apreciază că populaţia palestiniană este în prezent divizată în două tabere: a celor care susţin negocierile cu statul evreu şi a celor care militează pentru rezistenţă.

Divergenţe par să existe chiar şi în sânul organizaţiei islamiste Hamas. Potrivit unor oficiali israelieni de rang înalt, liderii grupării din Fâşia Gaza şi cei aflaţi în exil în capitala siriană nu convin asupra problemei încheierii unui acord de încetare a focului în enclava asediată.

„Hamasul din Damasc este pregătit să lupte până la ultima picătură de sânge, în timp ce liderii din Fâşia Gaza sunt dispuşi, în schimb, să încheie un acord de încetare a focului“, a declarat Meir Sheetrit, ministrul israelian de interne.   Mahmoud Abbas acuză

Preşedintele Autorităţii Palestiniene, Mahmoud Abbas, a acuzat ieri Israelul că intenţionează „să distrugă“ populaţia palestiniană din Fâşia Gaza. „Ne aflăm în cea de-a 18-a zi a agresiunii israeliene împotriva populaţiei noastre, iar această agresiune devine tot mai feroce de la zi la zi. Israelul persistă în această agresiune pentru a distruge populaţia noastră de acolo“, a declarat el, avertizând statul evreu că palestinienii din Fâşia Gaza nu vor capitula niciodată.

PREOCUPARE INTERNAŢIONALĂ

ONU şi UE, îngrijorate de situaţia civililor din Gaza

Situaţia celor 1,5 milioane de civili din Fâşia Gaza reprezintă „un test pentru umanitarismul nostru“, a declarat ieri directorul agenţiei ONU pentru ajutorarea refugiaţilor palestinieni din Gaza, John Ging. Potrivit responsabilului Naţiunilor Unite, cheia problemei umanitare constă în stoparea conflictului, indiferent dacă încetarea focului se face printr-o înţelegere formală sau informală. „Civilii nu sunt în siguranţă nici acasă, nici în birourile noastre“, pentru că luptele se duc peste tot, a declarat Ging prin telefon, citat de France Presse.

Comisarul european pentru dezvoltare, Louis Michel, a acuzat, la rândul său, Israelul că nu respectă prevederile dreptului umanitar internaţional şi că nu protejează suficient populaţia civilă în operaţiunea militară contra Hamas. „Prima obligaţie, de ordin fundamental, a unei puteri militare care ocupă un teritoriu este de a apăra viaţa civililor, de a-i proteja, de a-i hrăni şi de a-i îngriji“, a declarat oficialul european cotidianului „La Libre Belgique“, adăugând că în Gaza nu se întâmplă acest lucru. La finalul săptămânii trecute, un convoi ONU a fost lovit de tirul forţelor israeliene, un angajat pierzându-şi viaţa în acest incident care a dus la suspendarea temporară a operaţiunilor agenţiei pentru ajutorarea refugiaţilor.

Preşedintele Comitetului Internaţional al Crucii Roşii, Jakob Kellenberger, a sosit ieri în Fâşia Gaza, într-o vizită de trei zile în Israel şi teritoriile palestiniene. Inspectând spitalul Chifa din Gaza City, principalul punct de ajutor pentru răniţii din Fâşia Gaza, Kellenberger a solicitat ca echipele medicale să fie protejate în timpul luptelor. „Răniţii nu pot aştepta timp de câteva zile să fie evacuaţi şi protejaţi“, a explicat acesta.

„Situaţia din Gaza este foarte tristă. Este foarte dureros ceea ce am văzut“, a precizat Kellenberger. Ultimul bilanţ furnizat de serviciile de urgenţă din Gaza indică 4.200 de răniţi şi 935 de morţi, printre care şi cel puţin 12 membri ai echipelor de salvare. (Vasile Decu)