Noul proiect al asociaţiei Tăşuleasa Social, care vizează relaţia omului cu apa, a fost "vernisat" de curând, cu susţinere culturală puternică, prin Florin Iaru, Cecilia Ştefănescu şi Ada Milea.
O vizită la campusul Tăşuleasa Social şi nou-deschisa Pădure Pedagogică te ajută să înveţi cum funcţionează epurarea naturală a apei. Deloc întâmplător, experienţa te curăţă de stres, de griji, de oraş şi de cinism. Aici vor fi educaţi mii de copii din toată ţara, iar preşedinteleasociaţiei, AlinUhlmann- Uşeriu, îşi doreşte ca toţi elevii din ţară să petreacă, la un moment dat, o perioadă la Tăşuleasa. Ei fac cursuri teoretice, au proiecte practice şi sunt încurajaţi să-şi continue activitatea ecologică şi după ce se întorc acasă. Toate elementele pedagogice ale Pădurii au fost construite de voluntari ai asociaţiei (numite cu afecţiune Tăşu) sub consilierea adulţilor. Toate sunt o combinaţie reuşită de sudoare, creativitate şi joacă – pentru că voluntarii vin în vacanţa de vară ca şi cum ar fi în tabără, fără să-i deranjeze regulile stricte şi disciplina. O regulă de aur în campus este că "poţi să mânânci atunci când cel de lângă tine e hrănit. Poţi să te culci atunci când cel de lângă tine e învelit". Copiii, majoritatea de liceu, au toţi un aer de hotărâre. Un tricou cu emblema asociaţiei se câştigă doar prin muncă de voluntariat şi-i face mândri pe cei care-l poartă. Voluntariat şi animaţie Paul Mureşan are 23 de ani şi a venit prima oară ca voluntar la Tăşuleasa atunci când a devenit major. Este doar unul dintre voluntarii care au venit la Tășuleasa și s-au îndrăgostit de loc. Cunoaşte fiecare potecă din zona campusului, face de toate pentru a-i ajuta şi pe ceilalţi, dar şi-a pus şi talentul în slujba asociaţiei, realizând trei filmuleţe de animaţie care au un numitor comun: pădurea este personajul principal. Paul este în ultimul an la master la Universitatea de Artă şi Design din Cluj-Napoca, la secţia Grafică, şi a înscris două dintre filmuleţe la Festivalul Anim’est de anul acesta.<iframe width="480" height="390" src="http://www.youtube.com/embed/Ak6wfa15o0w" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>
Tehnica lui e una dificilă: cadrele – peste 1.000 la doar un film – sunt desenate de mână, unul câte unul. "Când am venit prima oară, erau 20 de tineri din Bârgău, 20 de lângă Nurnberg şi noi 20, de lângă Bistriţa. Tare coloraţi şi faini oameni. Atunci (în adolescenţă – n.r.) era perioada cu muzica, stilul care te împărţea în grupuri. Dar nu conta aici." Au plantat atunci 4.000 de puieţi. "Mi-a plăcut că era o activitate care dura mai mult de o oră. La şcoală avem atelier de o oră şi apoi luam o pauză. Aici câte o activitate dura o zi întreagă şi era fain. La Alin mi-a plăcut mult hotărârea lui, lucru pe care nu prea l-am mai întâlnit. M-am şi mirat că e bistriţean. <iframe width="480" height="390" src="http://www.youtube.com/embed/BVUXa2GcmEk" frameborder="0" allowfullscreen></iframe> El conducea camionul, era şi preşedinte la Tăşuleasa, repara instalaţiile, de toate", povesteşte Paul. El explică felul în care l-a schimbat experienţa. "Şi pe mine m-a făcut mai hotărât un pic. Ca atunci când ai o hârtie albă în faţă şi ţi-e teamă să desenezi ceva pe ea, că ai putea s-o strici. Aici orice faci e bine, important e să faci", spune tânărul. "Şi cu profesorii mei de la Arte m-a ajutat, pentru că eram mult mai activ la cursuri, eu, din 150-200 de studenţi în sală. Nimeni nu zicea nimic când profesorul întreba. De câteva ori am zis nişte prostii, dar important e că am zis, dezgheţam apa". Tăşuleasa l-a ajutat pe Paul şi la practica pedagogică. Lucrând cu voluntari mai tineri decât el, reuşea să-i strunească pe elevi mai bine decât colegii lui. Cele trei filme realizate de Paul pentru Tăşuleasa sunt singurele lui creaţii. Unul dintre ele, "2 păduri", prezintă coalizarea animalelor împotriva hoţilor de lemne. Voice-over-ul este înregistrat chiar de tânărul voluntar, într-un accent savuros, specific localnicilor de lângă Tăşuleasa, greu de înţeles. Sprijinul cultural Ideea i-a venit anul trecut, în timpul unui moment special când, în pădure, violonistul Alexandru Tomescu a cântat la vioara sa Stradivarius (înconjurat de gărzi de corp). "A început să ne cânte la vioară. Vai de capul meu cum a fost momentul ăla! Era şi Marcel Iureş acolo, care a ţinut un atelier şi ne-a povestit. Sunt momente care rămân întipărite. Un gust care nu seamănă cu altceva", conchide Paul. Tomescu nu este singurul om de cultură care a sprijinit asociaţia. În tot campusul există stâlpi cu săgeţi, realizaţi de Ion Barbu, pe care sunt scrise numele unor artişti care au venit la Tăşuleasa. Marcel Iureş, Cătălin Ştefănescu, Mircea Cărtărescu, Ada Milea, Fără Zahăr, Cosmin Bumbuţ. Toţi şi-au adus contribuţia la acţiunea de voluntariat în cei zece ani de existenţă ai Asociaţiei. La lansarea Pădurii Pedagogice au fost prezenţi Florin Iaru, Cecilia Ştefănescu, Marius Chivu, Eugen Istodor, Tudor Giurgiu, Dan Coman, Marin Mălaicu- Hondrari. Din cauza ploii, "interpretul din frunză" Nucu Pandrea a cântat doar o piesă în aer liber, la o frunză de păr – cel mai bun soi pentru acest scop -, dar, mai târziu, în refugiul unei zone comune, acoperite, a susţinut un recital de câteva ore, care a cuprins piese de la "Zorba Grecul" la "Fools Rush In" a lui Elvis şi până la "Ciocârlia". Copaci cu personalitate, la expoziţie Fotograful Cosmin Bumbuţ a avut parte şi de vernisajul expoziţiei lui permanente de fotografii cu "portrete de copaci", în care reuşea să demonstreze că fiecare arbore e diferit. Acestea au fost imprimate pe panouri care nu se lasă distruse de ploaie, rezistente timp de cinci ani. "Pădurea îmi dă linişte, îmi plac mirosul ei, lumina şi grafica tridimensională a arborilor“. Până la urmă, cum spune Alin Uhlmann-Uşeriu, "dacă exemplul nu este comunicat, e ca şi cum ar cădea un copac în pădure". "Dacă exemplul nostru, de la Pădurea Pedagogică, nu este comunicat, e ca şi cum ar cădea un copac în pădure." ALIN UHLMANN-UŞERIU preşedinte Tăşuleasa Social 29 de elemente ale pădurii, şi educative, şi distractive
PROGRAMĂ
29 de elemente ale pădurii, și educative, și distractive La lansarea Pădurii Pedagogice au participat peste 100 de tineri voluntari ai asociaţiei.
Pădurea se întinde pe o suprafaţă de trei hectare şi conţine 29 de elemente practice care îi ajută pe tineri să înţeleagă rolul apei curate în natură, relaţia apei cu oamenii şi pădurea, dar şi felul în care aceste trei elemente coexistă. Printre acestea cel mai lung copac din lume (format din trunchiuri găsite tăiate în pădure), două diorame de sat (unul eco, altul, nu) inundate cu ajutorul stropitorilor, dar şi o tiroliană, pentru momente de relaxare.
Recomandările noastre
