Autorul Orhan Pamuk, cel mai cunoscut scriitor turc al tuturor timpurilor, dar şi cel mai controversat, vine miercuri, 23 aprilie, în România. El va deveni Doctor Honoris Causa al Universităţii Bucureşti, iar de la ora 18.00 va poposi la Ateneu, alături de Mihaela Rădulescu, Emil Hurezeanu, Răzvan Exarhu, Cătălin Tolontan, Cătălin Avramescu, Carmen Muşat. Admiratorii săi se pot aduna la taifas în foaierul Ateneului pentru că intrarea este liberă.

Acuzat de compatrioţi că ar fi exploatat teme istorice şi religioase pentru a fi pe placul publicului occidental. Ostracizat în 2005 pentru că ar fi adus grave insulte Republicii Turce, după ce îşi exprimă punctul de vedere asupra problemei separatiste: „În Turcia au fost omorâţi un milion de armeni şi treizeci de mii de kurzi“. Ameninţat cu moartea de ultranaţ ionalişti, după ce îşi vede cărţile arse la o demonstraţie. Aclamat de mari scriitori occidentali, ca John Updike, Mario Vargas Llosa şi Margaret Atwood. Laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 2006.

Două detalii din biografia scriitorului Orhan Pamuk au un reflex nemijlocit în toate romanele sale. Primul este apartenenţa sa la o cultură marcată de o ruptură dublă: cea dintre Europa şi Asia, pe de-o parte, cu toate anatemizările Occident-Orient, şi cea dintre Turcia reformistă şi Turcia conservatorismului islamic, pe de alta.

Două Turcii, un singur scriitor

De aici, falia identitară, dublul şi jocurile cu Celălalt care sunt substanţa romanelor sale. Cel de-al doilea detaliu biografic cu trenă literară este formaţia de arhitect a lui Orhan Pamuk (a urmat cursurile Universităţii Tehnice din Istanbul timp de trei ani, după care s-a înscris la Facultatea de Jurnalism).

Marele său atu literar rămâne construcţia cu supape, dar fără fisuri, a romanelor, care păstrează melancolia tradiţionalistă a detaliului, dar cu un ochi către stabilitatea dinamică, modernistă a ansamblului. În limba română, romanele sale „Mă numesc Roşu“, „Viaţa cea nouă“, „Fortăreaţa albă“ şi „Cartea neagră“ au apărut la Editura Curtea Veche.

Un fatalism „ştiinţific“

Cele şapte romane ale sale publicate până în prezent glosează pe marginea fatalismului islamic, parodiindu-l intim şi amestecându-l cu teorii ale haosului, ale coincidenţei, ale accidentului care deschide drumul către sine. Primul roman al lui Pamuk, „Cevdet-Bei şi fiii săi“ (1982), este o saga de familie scrisă „la rece“, în stil naturalist. „Casa tăcerii“ (1983) merge pe acelaşi filon literar, dar face uz de tehnici moderniste, ca monologul interior, mai ales în explorarea stărilor intermediare, dintre vis şi realitate.

„Fortăreaţa albă“ (1985), o poveste de secol al XVII-lea despre dublu şi dialectica stăpân-sclav, îi aduce lui Pamuk faima internaţională, dar scriitorul pare să-şi găsească „vocea“ în romanul „Cartea neagră“ (1990), al cărui adevărat personaj este un Istanbul la fel de personal ca Dublinul lui Joyce din „Ulise“.

Volumul „Viaţa cea nouă“ (1994) este romanul unei cărţi misterioase, absolute, iar „Mă numesc Roşu“ (1998) explorează lumea miniaturiştilor otomani din secolul al XVI-lea şi viziunea lor asupra intersecţiei artei cu puterea, religia, sexul, fiind comparat de critici cu „Numele trandafirului“ al lui Umberto Eco. „Zăpada“ (2002) este „primul şi ultimul roman politic“ al lui Orhan Pamuk.

Cea mai recentă carte a sa este „Istanbul: Amintirile oraşului“, care îmbină ficţiunea cu eseul şi fotografia, conturând Istanbulul în alb şi negru, Istanbulul ca dublu, Istanbulul minaretelor-fantomă, Istanbulul ca invenţie a străinilor, Istanbulul ca autoportret.

DOUĂ ZILE PLINE

Joi va da autografe la Diverta


Miercuri, 23 aprilie, la ora 13.00, în Sala Senatului din Universitatea Bucureşti are loc ceremonia oficială de decernare a titlului de Doctor Honoris Causa marelui scriitor turc. La ora 15.00, scriitorul susţine o conferinţă de presă. Începând cu ora 18.00, foaierul Ateneului Român este gazda întâlnirii dintre Orhan Pamuk şi cititorii săi români.

A doua zi, la ora 18.00, magazinul Diverta (str. C.A. Rosetti, nr. 14-16) prezintă o sesiune de autografe cu Pamuk. La ora 19.30, la Clubul Ţăranului, începe un afterparty cu Orhan Pamuk şi invitaţii săi. Intrarea la toate evenimentele este liberă.

Orhan Pamuk este adus în România de editura care+i publică cărţile, "Curtea veche".