Asociația Orașelor din România (AOR) arată, într-un comunicat, că 45 de oraşe şi 5 municipii au un buget minim de funcţionare cu până la 250 lei/locuitor/an, sub cei 1.000 de lei/locuitor/an asiguraţi prin legea bugetului de stat pentru oricare dintre cele 2.862 de comune, aceasta fiind o bătaie de joc la adresa cetăţenilor din cele 50 de unităţi administrativ-teritoriale.

Asociația Orașelor din România (AOR) atrage încă o dată atenția Guvernului României că lipsa de receptivitate faţă de de măsurile pe care AOR le-a solicitat, argumentat, în discuțiile cu Ministerul Finanțelor Publice, la ordonanța privind rectificarea de buget pentru anul 2019, va duce la falimentul previzibil spre care se îndreaptă mai bine de jumătate dintre unităţile administrativ-teritoriale cu statut de oraş, se mai spune în comunicatul de presă

Situaţia poate ajunge la disperare dacă vor apărea întârzieri în adoptarea Hotărârii de Guvern prin care trebuie repartizată comunelor, oraşelor şi municipiilor suma de 1.469.563 mii lei prevăzută în anexa nr. 4, la poziţia nr. 3226 - "Sume rezervate".

Asociaţia Oraşelor din România a transmis MFP următoarele propuneri referitoare la mecanismul de alocare a sumelor şi a celui de echilibrare a bugetelor locale, precum şi a unor principii în elaborarea bugetului de stat pe anul 2020:

1.    Modificarea articolelor 32 și 33 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, conform anexei 1 a prezentei adrese.

2.    Modificările prevăzute la punctul 1 să intre in vigoare la data de 1 ianuarie 2020.

3.    Respectarea următorului calendar de aprobare a Legii bugetului de stat pe anul 2020:

·      Depunerea de către MFP la Guvern, pentru prima lectură, până la data de 30 septembrie 2019;

·      Depunerea de către MFP la Guvern a proiectului Legii bugetului, până la data de 15 octombrie 2019;

·      Supunerea proiectului spre adoptarea Parlamentului, cel mai târziu până la data de 1 noiembrie.

4.    Începând cu ianuarie 2020, finanţarea sistemului de protecţie a copilului, a centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap, finanţarea drepturilor asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav și a indemnizaţiilor lunare ale persoanelor cu handicap grav de la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti și județelor să se aloce integral de la bugetul de stat, prin asigurarea de sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată cu destinaţie specială, fără ca acestea să greveze bugetele minime de funcţionare ale judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor.

5.    Asigurarea finanţării serviciilor publice care funcţionează în aproape toate unităţile din mediul urban, care deservesc, pe langă locuitorii acestor UAT-uri şi pe cei din comunele învecinate (licee; spitale; creşe; servicii de evidenţă informatizată a persoanei; case de cultură; centre permanente pentru persoane în vârstă şi alte servicii sociale; poliţie locală; gropi ecologice sau staţii de transfer ş.a.) şi asigurarea unui buget de funcţionare de:

   a) 450 lei/locuitor/an pentru judeţe, dar nu mai mult de 275 milioane lei/an/judeţ; 

   b) 1.450 lei/locuitor/an pentru municipii reşedinţă de judeţ, dar nu mai puţin de 90 milioane lei/an/municipiu reşedinţă de judeţ ; 

   c) 1.300 lei/locuitor/an pentru municipii care nu sunt reşedinţă de judeţ şi pentru oraşe, dar nu mai puţin de 20 milioane lei/an/ municipiu care nu este reşedinţă de judeţ şi de 6 milioane lei/an/oraş; 

   d) 1.150 lei/locuitor/an pentru comune, dar nu mai puţin de 2 milioane lei/an/comună.

6.    Constituirea, începând cu anul 2020, a unui Fond de creditare nerambursabilă pentru unitățile administrativ-teritoriale, în vederea asigurării contribuției proprii a acestora la proiectele finațate din fonduri externe nerambursabile. Contribuția proprie a UAT-urilor va fi finanțată din Fond astfel: cuantum de ½ la semnarea contractului de finanțare a proiectului, iar diferența de ½ la finalizarea implementării proiectului.

 

7.      Finanţarea unui “Program Naţional de Dezvoltare Zonală”, care să sprijine o dezvoltare spaţială armonioasă a reţelei de localităţi – comune, oraşe şi municipii – bazată pe principiul intercomunalităţii, prin realizarea unor centre de dezvoltare zonală, distribuite echilibrat pe teritoriul fiecărui judeţ şi la nivel naţional, contribuind astfel la dezvoltarea policentrică a zonelor adiacente.

8.    Realizarea reformei administrativ-teritoriale care poate consolida capacitatea administrativă, prin renunțarea la sistemul de organizare cu unități administrativ-teritoriale fragmentate, în favoarea dezvoltării unor unități administrativ-teritoriale capabile să eficientizeze guvernarea centrală, regională şi cea locală.