Opt mari oraşe, la care se vor mai adăuga alte două sau trei, vor gestiona fonduri europene de milioane de euro.
Bucureşti, Ploieşti, Iaşi, Craiova, Timişoara, Cluj, Constanţa şi Braşov vor fi, în următorii ani, locomotivele dezvoltării regiunilor româneşti. Acestor opt mari localităţi, desemnate drept poli de creştere a României, li s-ar putea adăuga încă două sau trei, după ce Comitetul de Monitorizare al Programului Operaţional Regional (CM POR) va discuta această posibilitate cu reprezentanţii Ministerului Internelor şi Reformei Administrative (MIRA). Discuţiile, care vor avea loc în aceste zile, ar putea include printre polii de creştere zona Galaţi-Brăila, potrivit lui Laszlo Borbely, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi locuinţelor. Primele proiecte, la începutul lui 2008 La finele săptămânii trecute, CM POR a aprobat criteriile de eligibilitate şi selecţie pentru proiectele din acest domeniu. Este vorba despre Axa prioritară 1 din POR pentru sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - poli urbani de creştere. Urmează să fie finalizat Ghidul Solicitantului, astfel ca în primele luni ale anului viitor să poată fi depuse proiectele. Acestea trebuie să fie întocmite de autorităţile locale din oraşe sau de asociaţii de dezvoltare intercomunitară. Valoarea proiectelor variază între 500.000 şi 45 de milioane de euro.
Această axă are cea mai mare felie din banii alocaţi prin Programul Operaţional Regional: 1,4 miliarde de euro din valoarea totală a programului de 4,4 miliarde de euro. Adică, o singură axă deţine aproape 30% din bani, în timp ce celelalte cinci axe din program împart restul fondurilor. Cele mai sărace regiuni ale ţării vor primi cei mai mulţi bani, iar cele mai bogate - partea cea mai mică. Poli de creştere Ce reprezintă, de fapt, polii de creştere? Aceştia sunt mari centre urbane, care, prin dezvoltarea lor, pot influenţa şi impulsiona creşterea bunăstării oraşelor şi satelor din jurul lor. Sunt un fel de „motoare“ ale dezvoltării regiunilor României. Înainte să depună proiecte pe Axa 1, oraşele vor trebui să elaboreze o strategie complexă de dezvoltare, care să cuprindă cele mai acute probleme, necesităţile oamenilor, altfel spus tot ce se poate şi trebuie făcut cu fonduri europene, nu doar din POR, ci şi din alte programe.
Polii de creştere au fost stabiliţi după criterii foarte clare, ca să nu se rişte crearea de poli artificiali. Oraşele care vor avea cea mai mare responsabilitate în cheltuirea celor peste 10 milioane de euro puşi la dispoziţie pentru fiecare pol de creştere sunt cele cu peste 200.000 de locuitori, care au posibilităţi să crească. De asemenea, trebuie să fi atras multe investiţii străine, să aibă un PIB în creştere şi să ofere multe locuri de muncă. Oraşele-poli de creştere nu vor primi însă decât sub 50% din banii alocaţi pe regiuni. Restul fondurilor vor merge către proiectele oraşelor mici, care îmbunătăţesc viaţa multor oameni din zonă. Aceste oraşe mai mici, cu potenţial de dezvoltare economică şi socială sunt considerate „poli de dezvoltare“ urbană şi pot atrage finanţări de peste 5 milioane de euro. CONVERGENŢĂ Bucureştiul este un „caz special“ O viaţă mai bună în oraşe prin iluminat, canalizare, transport public, spaţii verzi, gaze, telefonie, centre de divertisment şi locuinţe sociale. Toate acestea pot fi obţinute cu fonduri europene pentru sprijinirea dezvoltării oraşelor-poli de creştere. Despre cum şi când se pot realiza aceste lucruri am discutat cu Laszlo Borbely, ministrul dezvoltării. EVZ: Sunt privilegiate oraşele-poli urbani? Laszlo Borbely: Aceşti poli de creştere nu sunt localităţi privilegiate faţă de altele. Administraţia de aici are o responsabilitate mai mare, deoarece vor fi proiecte mari care vor atrage fonduri nu numai din POR, ci şi din alte programe operaţionale sectoriale. Polii de creştere înseamnă atât acel municipiu, oraş mare care este centrul, cât şi localităţile din jur, care poate să meargă până la 50 de km de acea localitate. În primul rând, trebuie să aibă ei o strategie, un plan de acţiune în care să fie prezente proiecte integrate. Cum au fost selectate aceste oraşe? Polii de creştere sunt oraşe mari, iar pentru stabilirea lor se ia în considerare posibilitatea de dezvoltare, strategia lor, câţi investitori au venit în ultimul an, situaţia demografică, a locurilor de muncă, cât a crescut PIB-ul în ultimii ani. Câţi bani vor reveni acestor oraşe pentru proiectele de dezvoltare? Aceşti 1,39 miliarde de euro sunt împărţite pe regiuni între 8,3%, cea mai mică alocare, pentru Bucureşti- Ilfov, şi 16,32% cât are regiunea Nord-Est, care este cea mai săracă. Deci, cea mai săracă regiune primeşte cel mai mult, iar cea mai bogată - cel mai puţin. Regiunile au propus ca polii de creştere să primească între 20% şi maximum 40% din aceşti bani. Restul va merge la oraşele mai mici. Ce proiecte vor obţine finanţări pe Axa 1? Depinde de strategia fiecărui pol de creştere. De exemplu, Timişoara are deja două proiecte de reabilitare a centrelor istorice. Sunt finanţate proiectele care cuprind clădiri istorice, zonă verde, pistă pentru biciclişti, canalizarea localităţilor, proiecte mici de gestionare a deşeurilor. Sau pentru transportul urban care leagă oraşul de localităţile învecinate. De ce proiecte are nevoie regiunea Bucureşti-Ilfov? Bucureştiul e un caz special, are cei mai mulţi bani din ţară şi multe proiecte demarate. În regiunea Bucureş ti-Ilfov, Capitala este înconjurată de comune foarte mari şi puternice. E un pol de creştere cu comune în jur. Aceste comune bogate s-au dezvoltat destul de haotic, fără o concepţie convergentă cu Bucureştiul şi au deseori probleme cu neasigurarea utilităţilor. E nevoie de o acţiune convergentă a Bucureştiului cu comunele învecinate.
Recomandările noastre
