Opoziţia face legea în camera superioară a Parlamentului. În şedinţa de plen de astăzi a fost respins proiectul Guvernului care impunea criterii mai stricte pentru alegerea judecătorilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), dar şi trei cereri de reexaminare. În plus, legea asistenţei sociale a fost amânată, iar Codul Muncii, proiect în varianta USL, a fost adoptat tacit, prin depăşirea termenului de dezbatere şi votare. Singura şansă pentru blocarea Opoziţiei o constituie Camera Deputaţilor, for decizional pe cele mai multe dintre aceste proiecte de lege.

Senatul a respins, în calitate de cameră decizională, proiectul de lege iniţiat de Guvern care introducea noi criterii, mai stricte, în alegerea judecătorilor care doresc să activeze la ÎCCJ.

Mai întâi, senatorii au respins raportul de adoptare întocmit de comisia juridică , cu 50 de voturi pentru, 26  împotrivă şi două abţineri, iar apoi  şi proiectul de lege, în forma înaintată de Guvern, cu 48 de voturi pentru, 51 de voturi împotrivă şi o abţinere.

Prin noul proiect, care aduce modificări legii care reglementează statutul judecătorilor şi al procurorilor, precum şi legii privind organizarea judiciară, ar fi fost impuse criterii mai stricte în alegerea judecătorilor care acced la ÎCCJ.

Vechimea rămâne tot de 12 ani Principiile de promovare la ÎCCJ fuseseră convenite de CSM, de Ministerul Justiţiei şi de Înalta Curte, astfel încât un magistrat care vrea să promoveze în acest ultim for trebuie să aibă cel puţin 15 ani vechime totală în magistratură şi cel puţin cinci ani vechime la o Curte de Apel.

În urma votului dat astăzi de senatori, vechimea minimă pentru cei care doresc să promoveze la ÎCCJ rămâne de 12 ani.

Fără examen scris

De asemenea, judecătorul candidat ar fi trebuit să obţină la evaluarea precedentă numirii sale calificativul "foarte bine". Aceste evaluări s-ar fi realizat din trei în trei ani. Totodată, ar fi fost necesar ca judecătorul să nu fi fost sancţionat în decursul carierei sale până la acel moment.

Una dintre noutăţile aduse de proiectul de modificare a legislaţiei din domeniu ar fi fost şi aceea că judecătorii care vor să intre în Curtea supremă ar fi fost nevoiţi să treacă printr-un concurs constând într-un examen scris, organizat de CSM cu o comisie formată din profesori universitari, magistraţi de la ÎCCJ şi, de asemenea, un examinator care să aibă cel puţin gradul de magistrat de Curte de Apel, desemnat de Institutul Naţional al Magistraturii. A doua lovitură: legea asistenţei sociale, amânată pentru noiembrie

Proiectul menţionat mai sus nu a fost singurul la care reprezentanţii puterii din Senat nu au reuşit să se mobilizeze. Tot astăzi, opoziţia, fiind prezentă în număr mai mare, a reuşit să amâne legea asistenţei sociale, care este una din priorităţile legislative ale Guvernului. Pentru această lege Executivul convenise cu FMI termenul de 30 septembrie pentru adoptare, iar ea nu a trecut nici măcar de prima Cameră. Propunerea de amânare a fost făcută de liberalul Puiu Haşotti, care a promis însă că proiectul de lege va fi dezbătut în data de 1 noiembrie, cu o zi înainte de împlinirea termenului de adoptare tacită, şi s-a jurat că senatorii Opoziţiei vor asigura cvorumul necesar lucrărilor în respectiva zi.

Şi trei reexaminări

Şi nu au fost singurele victorii ale opoziţiei de astăzi. PSD şi PNL au reuşit să mute proiectul legii asistenţei sociale pe ultima poziţie a ordinii de zi, ameninţând că nu va fi discutat decât în noiembrie, au respins legea privind ÎCCJ dar şi trei cereri de reexaminare ale preşedintelui Traian Băsescu. 

În plus, o adoptare tacită: Codul Muncii, în oferta USL Tot astăzi, preşedintele de şedinţă a anunţat că propunerea USL de modificare a Codului Muncii a fost adoptată tacit, termenul de dezbatere şi vot fiind expirat. În acest caz puterea mai are însă o şansă, proiectul urmând să intre în dezbaterea Camerei Deputaţilor. Iniţiativa a fost depusă de opoziţie după ce Guvernul şi-a asumat răspunderea, în primăvară, pe propria variantă de modificare a Codului Muncii.

Proiectul stabileşte obligativitatea negocierilor colective pentru unităţile cu mai mult de 21 de angajaţ, perioada maximă de probă  de 90 de zile pentru funcţiile de execuţie şi 120 pentru funcţiile de conducere, iar un contract de muncă pe perioadă determinată nu poate fi încheiat pe o perioadă mai mare de 36 de luni.