Recent, o navă din cadrul pazei de coastă chineze a folosit tunul de apă pentru a ataca o navă mai mică aparținând Filipinelor într-o zonă disputată din Marea Chinei de Sud. Acest incident a generat preocupări, cu atât mai mult cu cât regiunea este considerată a fi un posibil punct de conflict global.

Imaginile video de la incident dezvăluie detalii ce se vor ascunse de Beijing. Conform analiștilor, acestea reprezintă unele dintre cele mai convingătoare dovezi până acum cu privire la conexiunile dintre armata chineză și o presupusă miliție maritimă cunoscută ca „omuleții albaștri ai Beijingului” și despre care China spune că nu există.

Miliția maritimă a Beijingului, acționează în Marea Chinei de Sud

Imaginile furnizate de autoritățile filipineze cu privire la incidentul de la finele săptămânii trecute prezintă o scenă în care mai multe nave chineze încercuiesc nava ce avea misiunea de aprovizionare a unui avanpost militar îndepărtat situat pe Second Thomas Shoal, în Insulele Spratly.

În majoritate, aceste nave chinezești sunt marcate cu inscripția „Garda de Coastă a Chinei”, dar în cadrul flotilei se pot distinge cel puțin două nave cu o culoare a cocăi albastră, asemănătoare cu cele folosite în pescuit.

China Coast Guard released a clip of the incident near Second Thomas Shoal in the South China Sea on August 5th. pic.twitter.com/B4SRFJZbCt

— Duan Dang (@duandang) August 8, 2023

Experții occidentali în securitate maritimă, alături de Filipine și Statele Unite, au ajuns la concluzia că aceste ambarcațiuni sunt parte a unei miliții maritime sub controlul Beijingului.

Potrivit experților, această miliție deține sute de nave și funcționează ca o forță neoficială pe care China o utilizează pentru a-și impune pretențiile teritoriale, atât în Marea Chinei de Sud, cât și în zonele adiacente.

„În această operațiune particulară, putem concluziona de fapt că această navă de pescuit chineză nu este doar o navă de pescuit, ci o miliție maritimă chineză care primește ordine de la paza de coastă chineză pentru a-i sprijini operațiunile de blocare a aprovizionării noastre”, a declarat purtătorul de cuvânt al pazei de coastă filipineze, Jay Tarriela, la o ședință de informare săptămâna trecută.

China a afirmat că Filipine i-a încălcat suveranitatea

O situație similară s-a întâmplat recent în timp ce Filipine încerca să aprovizioneze un grup de pușcași marini staționați pe Second Thomas Shoal – o regiune situată în Insulele Spratly, care a fost subiectul unor dispute îndelungate între cele două țări.

Acest banc de nisip izolată se găsește la o distanță de peste 620 de mile față de cel mai sudic țărm al Chinei continentale și la aproximativ 120 de mile de insula filipineză Palawan.

În anul 1999, Filipine a ancorat pe bancul de nisip o navă de război din era celui de-al Doilea Război Mondial, Sierra Madre, într-un efort de a-și afirma drepturile suverane asupra regiunii.

În prezent, pe această navă staționează pușcași marini, însă izolarea sa și starea avansată de degradare o fac vulnerabilă la eventuale provocări.

In 1999 the Philippine Navy deliberately grounded an old US Navy ship on Second Thomas Shoal/Ayugin Reef in the Spratly Islands and kept it manned year-round as a South China Sea sentinel. It's been annoying China ever since and now China is upping ... https://t.co/TypQ6YKuFd pic.twitter.com/coZa9XB2UG

— Chris Cavas (@CavasShips) August 9, 2023

După incidentul din ultima săptămână, China a susținut că acțiunile Filipinei constituie o încălcare a suveranității sale prin plasarea navei pe bancul de nisip.

„Partea filipineză a promis în repetate rânduri să remorcheze nava de război „eșuată”, dar au trecut 24 de ani, iar Filipine nu numai că nu a reușit să remorcheze nava de război, dar a încercat să o repare și să o consolideze pe scară largă pentru a obține ocuparea permanentă a recifului Ren’ai”, se arată într-o declarație a Pazei de Coastă a Chinei, folosind numele chinezesc al bancului de nisip.

Cum acționează armata chineză și miliția

Experții din lumea occidentală trag un semnal de alarmă cu privire la presupusa miliție maritimă, care, cu sutele sale de ambarcațiuni finanțate și controlate de Armata Populară de Eliberare, reprezintă o forță de luat în considerare.

Incidentul de la Whitsun, ca și altele, indică potențialul acestei miliții de a rapid înconjura recife sau insule disputate, fie acționând independent, fie în colaborare cu paza de coastă sau cu Marina APL (Armata Chinei).

Deși nu este prima dată când presupuse nave ale miliției sunt surprinse pe cameră, mulți experți consideră că acest incident este una dintre cele mai convingătoare ilustrații până acum a modului în care interacționează armata chineză și miliția.

Relația simbiotică dintre aceste entități a devenit și mai evidentă în 2021, când Paza de Coastă a Chinei a intrat sub jurisdicția Comisiei Militare Centrale Chineze, făcând-o astfel parte integrantă a armatei Beijingului.

China, la rândul său, nu recunoaște existența unei astfel de miliții maritime, însă experții occidentali spun că această negare face parte din scop.

Ray Powell, directorul SeaLight din cadrul Centrului pentru Inovație în Securitatea Națională Gordian Knot al Universității Stanford, a afirmat că miliția a fost instrumentală pentru China în a opera în ceea ce el numește „zona gri”, desfășurând acțiuni care se plasează sub pragul a ceea ce ar putea fi considerat acte de război, dar care au același efect - Beijingul obține teritoriu sau control fără a declanșa un conflict armat, potrivit CNN.