Romeo Condriuc are 15 păsări din rasa „combatantă indiană” şi 20 de „Orloff”, folosite de sute de ani pentru lupte. Acestea fac parte din fondul genetic protejat de Guvern. Însă ieşeanul este atât de blând încât le lasă să moară de bătrâneţe.

Dacă moda câinilor de luptă luase amploare printre tinerii rebeli în urmă cu 10 ani, Romeo Condriuc are alt mod de-a arătat că e „un tip dur”: creşte cocoşi de luptă. Ieşeanul de 56 de ani deţine cam jumătate din efectivul acestor rase din România dar mari beneficii nu are de pe urma lor. E un tip blajin care lasă cocoşii să moară de bătrâneţe. Condriuc creşte în acest moment 35 de găini combatante, de rasă pură şi care fac parte din fondul genetic protejat.

Subvenţionate

Aceste păsări sunt considerate de Guvern pe cale de dispariţie. „Cresc găini de rasă de la 6 ani, ceea ce înseamnă de peste 50 de ani. Pentru rasele incluse în fondul genetic protejat, Guvernul plăteşte anual 25 de lei de fiecare pasăre”, spune Condriuc. A ajuns să crească găini luptătoare în urmă cu 20 de ani, pentru frumuseţea acestora, dar şi pentru vitalitatea de care dau dovadă. „Ce frumoase sunt! Cum să nu le îndrăgeşti şi să ai grijă de ele?”.

Crescătorul are în grijă 15 exemplare din rasa „combatantă indiană” şi 20 de exemplare din rasa „Orloff”. „Fiecare tip de combatantă arată diferit, dar caracteristicile de luptător sunt exprimate identic”, adaugă Romeo Condriuc.

Se bat de la 7 luni

Comparativ cu celelalte rase de găini, combatantele sunt păsări agresive şi există riscul să intre uşor în conflict atât cu cele din aceeaşi rasă, cât şi cu găinile „blânde”. „Sunt agresive, le trebuie mult spaţiu în padoc pentru a nu apărea probleme. Trebuie cel puţin 2 metri pătraţi pentru o găină, altfel încep să se bată de pe la 7 luni”, explică Romeo Condriuc.

Crescute la un loc cu alte găini de rasă, atât cele din rasa Orloff, cât şi combatantele indiene, ştiu să se apere şi să-şi câştige hrana. „Interesul statului să menţină aceste rase este acela că păsările combatante stau la baza formării de produs industrial. Practic, este utilizată masivitatea combatantului pentru a crea păsările pe care le vedem în marile ferme”. Aşadar, deşi par mici ca dimensiuni, găinile luptătoare sunt grele iar această caracteristică s-ar transmite, prin încrucişare genetică, către găinile de carne din ferme.

Mor de bătrâneţe

Deşi creşte cocoşi de luptă, Condriuc spune că nu are habar să se organizeze pe undeva lupte între păsări. „E posibil să se întâmple, dar la mine mor de bătrâneţe, pentru că nu pot să le tai şi să le mănânc. S-a întâmplat, rar de tot, să tai o combatantă. Are carnea foarte gustoasă”, susţine crescătorul ieşean. În schimb, ouăle sunt consumate cu mare plăcere iar, pentru a evita cosangvinarea, crescătorii de găini de rasă cumpără masculi certificaţi de pe piaţă. În cazul găinilor combatante, se cumpără cocoşi din Ungaria şi Germania. Deşi în ţară sunt crescute mai puţin de 100 de exemplare de combatantă indiană, spre exemplu, Romeo Condriuc spune că preţul unui exemplar reuşit nu este foarte mare. „Cel mult 60 de euro costă un cocoş cu toate caracteristicile rasei, care poate participa la concursuri. Pare puţin, dar cine ar da mai mult pentru o pasăre?”, se întreabă el.

<iframe src="http://www.youtube.com/embed/t-pZ9YJBntY" frameborder="0" height="315" width="620"></iframe>