În timp ce experimenta conductibilitatea electricităţii prin gaze într-un tub complet vidat, a observat fluorescenţa unui ecran de bariu placat cu cianură, care se afla, din întâmplare, în apropiere.
Investigaţiile ulterioare au demonstrat că această radiaţie are puterea de a penetra diverse substanţe care sunt opace la lumina obţinută şi, de asemenea, de a afecta un clişeu fotografic.
Rezultatele fiind inexplicabile din anumite puncte de vedere, în special în privinţa reflecţiei şi refracţiei, s-a îndoit că această radiaţie era lumină şi a lansat ipoteza că reflecţia se datora vibraţiilor longitudinale din eter, şi nu celor transversale, cum se întâmplă în cazul luminii obişnuite.
Din cauza neclarităţilor şi a naturii lor imprecise, le numeşte "razele X".
Citește GRATUIT toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric
Recomandările noastre
