Organizaţia Mondială a Sănătăţii a recomandat statelor membre să nu mai fie utilizate tratamentele pe bază de anticorpi de sinteză împotriva COVID-19, Xevudy şi Ronapreve, asta deoarece noile variante ale virusului sunt imune la astfel de medicamente.
Specialiștii OMS „recomandă puternic” ca Xevudy şi Ronapreve să nu mai fie utilizate, conform ghidului ce cuprinde tratamentele anti-COVID, apărut în British Medical Journal.
OMS declară că tratamentele pe bază de Xevudy şi Ronapreve nu dau roade împotriva noii variante Omicron
Tratamentul Xevudy fusese creat în laboratoarele farmaceutice GSK şi Vir, în vreme ce Ronapreve a fost dezvoltat de Regeneron. Până acum, OMS recomandase ca folosirea tratamentelor în cauză să fie realizată cu prudență și doar în cazul pacienților cu forme ușoare de manifestare a bolii și care prezentau riscul de a evolua înspre o formă mai avansată a simptomelor, din pricina greutății, vârstei sau a altor factori.
Varianta Omicron a SARS-CoV-2, apărută la finele anului 2021, ar fi imună la astfel de tratamente, spun specialiștii OMS, care se bazează pe studii in vitro.
Pe lângă asta, OMS a actualizat și recomandările ce vizează tratamentul Remdesivir, creat de laboratorul farmaceutic Gilead. Până acum, agenția ONU recomandase Remdesivir pentru pacienții cu forme uşoare de COVID-19, dar în cazurile mai grave, studiile nu au reiterat niciun beneficiu al utilizării Remdesivir, conform AFP.
OMS nu a reușit să afle originile pandemiei de COVID-19
Organizația Mondială a Sănătății, cea care a coordonat politicile de combatere a virusului COVID-19, spunea recent că nu există dovezi suficiente privind originea exactă a coronavirusului, ce s-a răspândit în aproape întreaga lume, motiv pentru care decidea să realizeze o analiză detaliată.
„Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a determina modul în care COVID-19 s-a răspândit de la început, inclusiv o analiză mai detaliată a posibilității unui accident de laborator”, transmitea grupul de experți organizat la nivelul OMS în iunie 2022.
OMS investighează originea virusului COVID-19
Mai mult, OMS admitea că lipsesc argumente științifice care să justifice apariția acestui virus: „Datele de bază pentru a explica apariția pandemiei lipsesc încă. Oamenii de știință au declarat că grupul este deschis la orice dovadă științifică disponibilă pentru un studiu cuprinzător al tuturor ipotezelor rezonabile”, mai spuneau cei din grupul de analiză creat de OMS în vederea studiului originii coronavirusului, care iau în calcul inclusiv implicațiile unei teorii politizate privitoare la COVID-19.
Primele infectări cu virusul COVID-19 au fost raportate în orașul Wuhan, provincia Hubei, la finele anului 2019. La scurtă vreme după, virusul s-a răspândit în mare parte a lumii. Pe 11 martie 2020, OMS anunța răspândirea virusul COVID-19 la scara pandemiei.
În aprilie 2020, Organizația Mondială a Sănătății anunța depășirea pragului de 1 milion de cazuri de infectare cu COVID-19. Până în luna octombrie 2021, un număr de circa 240 de milioane de cazuri de infectare cu acest virus erau raportate la nivel mondial.
COVID-19, suspiciuni privind originea sa
Încă din 2020 s-a spus despre virusul COVID-19 că ar fi un virus zoonotic, transmis de la liliac la om. Și atunci, OMS a transmis că va demara o anchetă specială privind originea coronavirusului, astfel că un grup de cercetători ai Organizației au realizat o vizită la Institutul de Virologie din Wuhan, China.
OMS a concluzionat atunci „foarte puțin probabila” variantă ca acest virus să fi fost răspândit în urma unor scurgeri din laboratorului institutului chinez, însă multe state, inclus din Occident, au privit cu scepticism argumentele OMS de atunci.
Statul chinez s-a arătat, în repetate rânduri, a fi împotriva demarării unor investigații suplimentare pe teritoriul său, astfel că originea și modul de răspândire a virusului COVID-19 au rămas incerte.