De la apariția Sindromului Havana la sfârșitul anului 2016, guvernul SUA a făcut din misteriosul fenomen o prioritate de informații și a cheltuit zeci de milioane de dolari investigând potențialele atacuri cu arme cu microunde ale adversarilor străini.
Boala inexplicabilă, înregistrată pentru prima dată în Cuba , s-a răspândit de atunci în ambasadele SUA din întreaga lume (și, de asemenea, în unele canadiene), cu 130 de cazuri raportate. Simptomele includ pierderea auzului, dureri de cap severe, probleme de memorie, amețeli și leziuni cerebrale-
Sinderomul Havana a devenit un fenomen în lumea diplomației iar simptomele au devenit un subiect de studiu
Sociologul şi jurnalistul american în domeniul psihologiei medicale Robert Bartholomew, de la Universitatea din Auckland (Noua Zeelandă), a explicat în carte cum s-ar fi propagat această pretinsă boală misterioasă în rândul diplomaţilor americani din întreaga lume la cinci ani de la apariţia unor simptome inexplicabile la angajaţi ai ambasadei americane din Cuba, în 2016.
130 de diplomaţi americani şi canadieni din Cuba, Germania, Austria, China, Serbia şi Vietnam au raportat simptome precum pierderi ale auzului, memoriei, dureri de cap, ameţeală, senzaţii de presiune la nivelul capului sau sunete ascuţite, în cazurile cele mai grave, mai ales în cazurile raportate în Cuba, după investigaţii amănunţite, constatându-se leziuni cerebrale similare traumatismelor fizice.
Bartholomew e de părere că Sindromul Havana este „un delir în masă” şi rezultatul incompetenţei autorităţilor
„Există mai multe dovezi pentru Bigfoot decât există pentru sindromul Havanei”, a declarat pentru Daily Mail Australia expatriatul american care are sediul la Universitatea din Auckland.
„Dovezile indică în mod covârșitor isteria în masă, sau așa cum este menționată în mod obișnuit de oamenii de știință - boala psihogenă în masă. Sindromul Havanei este rezultatul unor oficiali guvernamentali incompetenți și ai unei științe proaste. Aș merge atât de departe încât să-l redenumesc Sindromul Havana Iluzie - credința absurdă, ca urmare a dovezilor persistente contrare, că diplomații sunt vizați cu o armă energetică”.
Armă sonică? O fantezie
„Prima teorie care a apărut a fost că este o armă sonică care folosea microundele pentru a îmbolnăvi oamenii. Acesta este foarte descurajat, deoarece acești oameni din Havana nu au fost vizați la ambasadă. Au fost vizați în casele lor și în principal în două hoteluri mari. A viza pe cineva dintr-un hotel imens ar sfida legile fizicii - 99 la sută din undele sonore ar sări de pe peretele exterior. Pur și simplu nu funcționează așa.
Sindromul Havana are toate elementele unei condiţii medicale psihogene cum este cunoscută în prezent: un grup mic şi unit de ofiţeri CIA se plânge de unele simptome care încep apoi să apară şi la alţii, mai ales la persoane aflate mai jos ierarhic.
„Aşadar avem nişte ofiţeri CIA care, plimbându-se pe lângă casele lor, aud noaptea sunete ciudate. Într-o zi, unul din ei începe să se simtă rău, ameţeşte, îl dor urechile, aşa că merge la medicii ambasadei şi descrie incidentul cu ajutorul unei analogii: ‘ca şi cum cineva a îndreptat un dispozitiv asupra capului meu’. La apariţia acestei informaţii, ofiţeri din aceeaşi unitate spun că au auzit şi ei aceleaşi sunete. Asta a dat naştere teoriei că sunt hărţuiţi cu o armă secretă”, spune autorul cărţii.
Dr. Bartolomeu spune că boala psihogenică în masă a existat de secole în diferite forme
„Se numea isterie de masă sau epidemie. În ultimele trei sau patru decenii a fost numită boală psihogenă în masă. Fenomenul a existat de milenii. Există cazuri clare din Evul Mediu și nu numai. Am colectat aproximativ 3.500 de cazuri care ne întorc în evul mediu.
„A început într-o mică unitate CIA din Havana, Cuba, la sfârșitul anului 2016. Și exact asta v-ați aștepta de la boli psihogene în masă. Începe în grupuri mici, strâns legate și apoi se răspândește de acolo, de obicei la oameni cu statut inferior, ceea ce s-a întâmplat aici.
Teoria are o bază în realitate, întrucât în vremea Războiului Rece agenţii cubanezi erau recunoscuţi pentru faptul că hărţuiau diplomaţi, informaţie care li s-a comunicat de la bun început angajaţilor ambasadei americane de la Havana, sosiţi după reluarea legăturilor diplomatice dintre SUA şi Cuba.
„Ei obişnuiau să se furişeze în toiul nopţii în casele oficialilor, lâsând execremente de câine, şi deschizând toate ferestrele ca să intre ţânţari şi alte asemenea fapte. Aşa că erau paranoici încă de la sosire. Erau în alertă cu privire la lucruri de acest fel şi erau conştienţi că sunt supravegheaţi 24 de ore/7 zile, deci erau deja anxioşi”.
„Ceea ce s-a întâmplat este că Departamentul de Stat (SUA) a emis un avertisment ambasadelor lor din întreaga lume, către diplomaţi şi ofiţeri de informaţii pentru a fi vigilenţi faţă de ‘incidente medicale anormale’ care pot fi sau nu însoţite de sunete ciudate.
Se pare că există o lungă istorie cu agenții cubanezi care hărțuiau diplomații americani în Havana
Dr. Bartholomew spune că credința în sindromul Havanei echivalează cu un „experiment global de sugestie în masă”. Departamentul de Stat a căutat unicorni. Au urmărit cea mai exotică ipoteză, şi anume un fel de armă sonică. De ce ai crede că eşti ţintit de un fel de armă sonică? Da, unii oameni au auzit zgomote, dar zgomotele erau destul de diferite. Unele puternice, altele joase, care se auzeau peste tot.
Ştim din raportul FBI scos la iveală recent faptul ei că au ajuns la concluzia că este vorba de o boală psihogenă în masă. Şi sunt covins că agenţiile de informaţii au ajuns la aceeaşi concluzie şi ştiu bine că este doar isterie în masă.
Dar este umilitor faptul că, în ultimii cinci ani, sub administraţia Trump şi acum Biden, aceleaşi persoane din aceste agenţii susţin ideea că sunetele greierilor sunt de fapt o armă secretă. Este ridicol şi jenant.
În decembrie 2017, au fost difuzate în mass-media informaţii conform cărora medicii care au examinat pacienţi cu sindromul Havana au descoperit modificări semnificative la nivelul fibrelor nervoase ale substanţei albe.
Din 21 de pacienţi, trei au prezentat aceste modificări din care două uşoare şi una moderată. Or, dacă mergi pe străzile din Sydney sau Melbourne şi alegi aleatoriu 21 de persoane, exact asta te-ai aştepta să găseşti, deoarece acestea sunt frecvente în afecţiuni de la migrenă la depresie, până la îmbătrânirea normală ...care erau acolo cu aproape un an înainte de apariţia studiului”.
Armă sonice? Este fantezistă pentru că diplomaţii au fost afectaţi în locuinţele lor şi în camerele a două hoteluri mari, nu la ambasadă. Or, aceste arme nu ar avea putere să lovească ţinte aflate în clădiri de asemenea dimensiuni, explică scriitorul.
Dr. Bartolomeu spune că sindromul Havanei este o condiție inexistentă
„Este o mare risipă de bani, este o urmărire internațională a gâștelor sălbatice, irosind zeci de milioane de dolari de către guvernul SUA, care a speriat oamenii, a irosit timp și resurse prețioase în timpul pandemiei și într-o perioadă din lume luptăm împotriva încălzirii globale și acești bani ar putea fi folosiți mai bine în altă parte”, mai spune el, potrivit Daily Mail.