Reporter: S-a împlinit vreuna dintre așteptările dvs. pentru 2020? În privința a ce v-ați înșelat?

Ognian Mincev: Mă așteptam la o formă de criză politică. În ultimul an al celui de-al treilea mandat – aproape consecutiv – al lui Boiko Borisov, s-ar fi putut aștepta diferite încercări de a contracara un al patrulea mandat consecutiv pentru partidul său – Cetățeni pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei (GERB). Amploarea crizei politice, care a început cu „fotografiile din dormitorul” acestuia și cu protestele din vară, a fost influențată de acuzațiile neașteptate împotriva capului jocurilor de noroc, Vasil Bojkov, și – în detaliu – de escaladarea conflictelor interne din oligarhia bulgară. Aceste conflicte au eliminat potențialul de protest acumulat în societate, legat de percepția de corupție masivă la vârful puterii, depăşind orice limită a toleranței.

M-am înșelat în privința așteptărilor mele că tensiunile sociale acumulate vor duce la apariția unor lideri politici și ai societății civile noi și capabili, la o mișcare civică și politică în măsură să ofere o alternativă demnă de luat în seamă. În schimb, vedem înflorind un alt proiect populist al oligarhiei, condus pe scenă de oameni vânduți care au preluat poziția de lideri.

Reporter: Au avut vreun sens protestele și s-a obținut ceva?

Ognian Mincev: Fiecare protest civil – chiar și cel mai slab și mai incompetent – are sens, cel puțin legat de posibilitatea de a elibera grupuri mari de oameni de frica acumulată, lipsa de speranță, inerția și pesimismul că schimbarea în stat și în societate este posibilă. Protestele din 2020 au început odată cu ieșirea pe strădă a tinerei generații de oameni mai educați și de cetățeni care așteaptă un viitor mai bun, pentru ale căror ambiții statu quo-ul este o barieră și o stradă înfundată.

Din păcate, marea majoritate a liderilor protestului nu au avut capacitatea – intelectuală, organizațională și strategică – de a transforma acest impuls de protest al generațiilor tinere într-un val de schimbare bine direcționat. Odată cu trecerea speranței inițiale și a euforiei crescânde, o parte dintre acești tineri educați, reprezentanți ai clasei de mijloc și-au continuat propriul drum, înlocuiți fiind pe străzile și piețele din Sofia și din alte orașe mari în principal de reprezentanți ai grupurilor marginale, de la periferia societății. Sloganurile și afișele pline de înțelepciune au fost înlocuite de niște insulte, protestul s-a îndreptat în principal către vandalism de stradă și, așa cum era de așteptat, a început să se stingă.

Ca o evaluare generală – protestul a problematizat și a adus din nou pe scena politică problema guvernării oligarhice corupte a statului bulgar, care de mai bine de două decenii a determinat esența democrației de fațadă în Bulgaria.

Din păcate, liderii protestului – din motive politice egoiste – au rămas la nivelul de „demisie a premierului Borisov și a procurorului general Ivan Gheșev”, dar nu au îndrăznit să pătrundă în etajele mai profunde și definitorii ale sistemului oligarhic din Bulgaria. Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți (DPS) și controlul acesteia asupra economiei și sistemului instituțional al statului au fost un subiect doar pentru unii dintre liderii Bulgariei Democratice. Oligarhia – politică și economică – a scăpat de ea cu o ușoară sperietură.

Reporter: Cum apreciați comportamentul președintelui Bulgariei în anul care a trecut?

Ognian Mincev: În primii trei ani ai mandatului său, președintele Radev a fost mai degrabă în poziția destul de pasivă a unui om care învață un nou „meșteșug” – statutul de lider politic. În această perioadă, el și-a creat adversari puternici, a făcut multe greșeli, a arătat limitele talentului său politic. Anul acesta a intrat în ofensivă. A renunțat la oportunitatea de a fi mediator în conflictele dintre societate și stat, a mers în piață și a încercat să conducă protestul împotriva actualului guvern.

Evaluarea acestei încercări a lui de a lua o poziție activă este mai degrabă contradictorie. Rolul președintelui este de mediator – nu are suficientă putere sau libertate instituțională pentru a realiza o alternativă de lider politic de opoziție.

Această ambiguitate, ambivalență și contradicție între statut – rol instituțional, pregătire personală pentru o poziție politică înaltă și dorința de realizare ca lider alternativ au influențat eșecul final al lui Rumen Radev de a câștiga din criza politică și din protestele din 2020. Ratingul său rămâne cel mai mare, comparativ cu cel al altor reprezentanți ai clasei politice, dar aceasta nu este în mod clar o trambulină suficientă pentru o poziție politică influentă și decisivă.

În timpul protestelor, l-am văzut pe președintele bulgar când cu pumnul ridicat, ca al unui lider de opoziție, când într-o absență surdă de pe scenă. Poziția sa a fost percepută de opinia publică când ca un preludiu către conducerea unei forțe politice alternative, când ca o consolidare pentru un al doilea mandat de succes. Este prea târziu pentru o nouă forță politică – alegerile bat la ușă. Al doilea mandat e slab ca oportunitate, mai ales având în vedere relațiile dificile cu conducerea partidului care l-a nominalizat în funcția de președinte – Partidul Socialist Bulgar (BSP). Președintele trimite anul 2020 într-o incertitudine dificilă și vulnerabilitate a poziției sale politice.

Reporter: Care este cuvântul anului 2020? –

Ognian Mincev: Pandemie – e greu să fim originali…

Reporter: Există efecte pozitive ale acestei crize și care sunt acestea?

Ognian Mincev: Efectele pozitive sunt legate de zguduirea vârfului puterii politice de la Sofia, conștientizarea necesității unei alternative politice, precum și de conștientizarea faptului că o alternativă demnă nu există încă. Aceasta ar trebui să trimită un semnal de alarmă – o alarmă pentru un viitor pentru care nu suntem pregătiți, nici ca cetățeni, nici la nivel de conducere civică și politică.

Reporter: Cum apreciați starea societății civile?

Ognian Mincev: O preciez drept alarmantă. La fel și evoluțiile legate de proteste, cât și, cu atât mai mult, dezbaterea publică privitoare la epidemia de COVID, au demonstrat incapacitatea societății de a se uni în jurul unor obiective semnificative, un nivel alarmant de mare de divizare civică și conflict, o puternică dependență a dezbaterii publice de știrile false, teorii ale conspirației și ale unor interese private arogante, cu un mare potențial manipulator.

Asistăm la o eroziune semnificativă a capacității societății bulgare de a prelua în mod responsabil în propriile mâini soarta societății bulgare și viitorul acesteia.

https://www.dnevnik.bg/analizi/2020/12/29/4157429_2020_oligarhiiata_se_oturva_s_leka_uplaha/ 

Traducerea: Mirela Petrescu/pmirela/cciulu