Mecanismul de Cooperare și Verificare, adică MCV-ul, este principalul argument pe care premierul olandez Mark Rutte l-a fluturat împotriva aderării României la Spațiul Schengen. Motivele reale sunt cu totul altele și ele țin de interesele economice și electorale pe care le au grupuri de mare influență de afaceri și politice din Olanda.

În ziua în care Parlamentul olandez adoptat o rezoluție care recomandă ca Olanda să nu voteze pentru aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen și care „solicită guvernului să asigure investigații suplimentare privind supravegherea frontierelor de către România și Bulgaria, pe baza faptului că Țările de Jos analizează cu strictețe și corectitudine funcționarea statului de drept și reducerea corupției și a criminalității organizate în ambele țări, iar până atunci să nu ia măsuri ireversibile”, premierul olandez Mark Rutte a declarat la București:

„Nu avem nimic de principiu împotriva aderării Bulgariei sau României la Schengen. Când sunt gata, ele se pot integra. Problema este următoarea. Pentru ambele țări avem nevoie de o actualizare și a evaluării în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV). Acest lucru se face acum pentru România, dar nu și pentru Bulgaria. Aceasta este o problemă”. În aceeași poziție oficială, olandezul a arătat că misiunea de evaluare a experților Schengen nu ar fi completă:

„În prezent, lipsesc evaluările privind Sistemul de Informații Schengen și modul în care sunt tratate returnările. Am discutat pe larg despre aceste aspecte cu președintele Klaus Iohannis când l-am întâlnit săptămâna trecută la Sibiu, când am vizitat trupele olandeze. Ne-am spus unul altuia că vom vedea mai întâi ce reiese din această misiune de evaluare Schengen, în opinia noastră prea limitată”.

Așadar, Olanda este foarte îngrijorată de intrarea în Spațiul Schengen a României din patru pricini clare: precaritatea statului de drept, cotele înalte ale corupției și criminalității organizate și siguranța frontierelor. Cine, Olanda?

Da, Olanda, un veritabil narco-stat de tip latino-american, principala poartă de intrare a drogurilor în Europa, este îngrijorată de frontierele României, nicidecum de ale sale. Aceeași țară, cu un nivel de crimă organizată atât de ridicat încât politicienii se tem că subminează ordinea publică, se arată oripilată de infracționalitatea românească, una care ține preponderent de găinării și ciubucuri balcanice. Tot ea, Olanda, țară al cărei ministru al Justiției, Dilan Yeşilgöz-Zegerius, spune în fața Parlamentului: „Aceste sume (miliardele din traficul de stupefiante) pot fi atinse doar dacă lumea interlopă se infiltrează în lumea legitimă și se cuibărește acolo”, privește cu teamă către corupția din România.

Olandezii au o scuză, nu le pasă de România, decât în măsura în care pot pune mâna pe Portul Constanța și pe Hidroelectrica. Monica Macovei și alții ca ea, nu. Nu a existat condiție pusă din exterior României, care să nu fie exploatată la intern de o anumită specie de cetățeni totuși români. Monica Macovei, inventatoarea MCV-ului cu care să fie măsurați arbitrar și subiectiv proprii ei concetățeni, se distinge în această categorie. Ați uitat?

Nu-i nimic, vă reamintesc eu. Iată, ce-i răspundea acum câțiva ani unui ziarist la întrebarea „Există în ultima vreme un lobby din ce în ce mai insistent al României, pentru ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV). Credeți că se va întâmpla acest lucru?

Monica Macovei: „Cred că nu și sper din tot sufletul că nu. Voi face tot ce îmi stă în putință să nu se ridice MCV.”