Solicitanţii de azil din Olanda, respinşi de autorităţi, au fost invitaţi să participe la o emisiune de televiziune, în care să răspundă la întrebări despre istoria şi cultura olandeză, urmând să câştige bani, cu care să se descurce după deportare, relatează săptămânalul german "Der Spiegel".

Criticii au atacat ideea acestei emisiuni de televiziune, dar realizatorii spun că în acest fel încearcă să atragă atenţia asupra unei probleme serioase, care îi trimite înapoi în ţările lor pe unii tineri bine integraţi deja în societatea olandeză. Cât de "olandezi" pot fi copiii celor care au cerut azil în Olanda? "Olandezi din toate punctele de vedere", spune Frank Wiering, redactorul-şef al televiziunii publice VPRO, care a decis să difuzeze acest nou concurs controversat, creat pentru a arăta problemele cu care se confruntă aceşti tineri. După ce cresc în societatea olandeză, copiii azilanţilor politici sunt forţaţi să se întoarcă în ţara lor de origine, din cauza regulilor stricte care au fost adoptate recent în Olanda şi care prevăd respingerea solicitărilor depuse de părinţii lor, explică jurnalistul. Scenariu şi regie Emisiunea numită "Weg van Nederland" poate fi tradusă atât prin "Departe de Olanda", cât şi prin "Nebun după Olanda". În primul episod, parte a unei serii-pilot de o săptămână, prezentată în fiecare an, cinci competitori, cu vârste curpinse între 15 şi 24 de ani, vor răspunde la întrebări legate de cultura, istoria, geografia, politica, regalitatea şi limba olandeză, având şansa de a câştiga 4.000 de euro. Banii ar trebui să-i ajute să-şi găsească o nouă casă şi să înceapă o nouă viaţă după ce vor fi deportaţi în ţara de unde provin. Platoul de filmare include cabina unui avion, cu o posibilă conotaţie la plecarea lor iminentă, iar printre premiile ce pot fi câştigate se numără o vestă antiglonţ olandeză, deşi producătorul emisiunii a refuzat să confirme această informaţie, spunând doar că nu vrea să strice supriza înainte de difuzarea show-ului. Obiectivul emisiunii este să folosească umorul, pentru a atrage atenţia asupra unei probleme din ce în ce mai mari din ţară, după implementarea unei politici extrem de stricte în privinţa imigraţiei, în ultimii ani. "Trebuie să ne uităm la ce am creat, atunci când este vorba despre efecte secundare care afectează viaţa oamenilor", spune Frank Wiering. Bătălie politică Unul dintre liderii partidului anti-imigranţi şi anti-islamic, Partidul Libertăţii, populistul controversat de dreapta, Geert Wilders, a reuşit să convingă Parlamentul să adopte regulile stricte privind imigraţia. Dar din cauză că procesul de solicitare şi primire a statutului de azilant poate dura, uneori, mai mult de un deceniu, mulţi copii şi familiile lor sunt acum deportaţi, după ce au trăit în Olanda cea mai mare parte a vieţii lor. Dintre cei 15.000 de copii şi adolescenţi care se află în evidenţa Biroului pentru Imigranţi, circa 2.000 au trăit în această ţară şi au mers la şcoli olandeze mai mult de 8 ani, explică producătorul tv. El susţine că este vorba despre copiii unora dintre cei mai bine educaţi şi pregătiţi oameni, printre care se numără profesori şi jurnalişti. Cunosc limba olandeză la perfecţie şi munceau pentru a avea o carieră în viitor, dar dintr-o dată au fost anunţaţi că cererile lor au fost respinse şi vor fi trimişi în ţările de unde au venit. Câteva poveşti individuale au atras, recent, furia publică. Localnicii şi autorităţile locale au cerut ministrului pentru imigraţie, Gert Leers, să acorde permise de reşedinţă pentru cei care solicitau acest lucru şi care riscau să fie deportaţi, aşa cum s-a întâmplat cu un fată afgană de 14 ani şi familia ei. Şi spectatorii câştigă În timpul emisiunii, telespectatorii îi vor cunoaşte cei cinci participanţi, selectaţi cu ajutorul organizaţiei internaţionale Apărarea Drepturilor Copiilor, după discuţii şi scurte filmuleţe despre viaţa lor. Între aceste prezentări, se va desfăşura concursul propriu-zis, unde tinerii vor răspunde la întrebări grilă, puse de un prezentator-gazdă şi două asistente din platou, care se pare că ar urma să fie îmbrăcate în uniforme de poliţişti şi oficiali pentru imigraţie. Şi spectatorii au posibilitatea să câştige ceva: o excursie într-o fostă colonie olandeză în Caraibe, dacă urmăresc emisiunea şi răspund online la întrebări. "Va fi foarte dificil să câştige un premiu, totuşi", spune Wiering, adăugând că spectatorii vor fi nevoiţi să se înscrie în concurs de mai multe ori, o procedură mai complicată decât a participanţilor din platou. "Cred că există elemente de prost-gust în această emisiune. Dar situaţia reală din spatele scenariului este cea cu adevărat de prost-gust", conchide realizatorul.