Cancelarul german a prezentat propuneri privind îmbunătățirea adaptabilității continentului și reforma guvernării la Bruxelles.

Olaf Scholz a propus un nou sistem european de apărare antiaeriană, parte a unei serii de propuneri înaintate de cancelarul german în vederea îmbunătățirii adaptabilității continentului și reformării guvernării UE în urma invaziei ruse din Ucraina, scrie Financial Times.

Într-un discurs ținut luni la Praga, Scholz a declarat că Germania intenționează să facă investiții „substanțiale” în apărarea antiaeriană în anii următori, iar vecinii ei europeni sunt invitați din capul locului să participe la proiect.

„Avem mult de recuperat în Europa în ce privește apărarea noastră de amenințările aeriene și spațiale”, a precizat Scholz.

El a promis și că Germania va continua să trimită cele mai avansate arme Ucrainei, inclusiv sisteme antiaeriene și de radar și drone de recunoaștere, afirmând că Germania își poate asuma „răspunderea specială” de a consolida artileria Ucrainei.

Germania se va asigura totodată că forța europeană de reacția rapidă va fi funcțională în 2025.

O mare parte a discursului susținut la Universitatea Carol din Praga s-a concentrat pe ideea de a face Europa mai „suverană”, mai capabilă de a se apăra singură de o agresiune externă și mai eficientă în contracararea concurenței din partea unor țări precum China.

Scholz a afirmat că țările UE trebuie să dezvolte „promisiunea de pace” a blocului asigurându-se că el e „capabil să-și protejeze securitatea, independența și stabilitatea în fața provocărilor externe”.

Scholz a fot mult lăudat în Europa pentru că a răspuns la războiul Rusiei din Ucraina prin lansarea unei restructurări a politicii externe și militare germane, promițând să pună capăt dependenței energetice a țării de Rusia, să sprijine Ucraina cu arme și să investească mult mai mult în armata germană.

Însă de atunci politicieni din opoziție îl acuză pe Scholz că ajută Kievul mai degrabă cu inima îndoită și că îi lipsește o viziune strategică în privința Germaniei și a Europei. Discursul de la Praga constituie tentativa lui de a-i reduce la tăcere pe acei opozanți.

Cancelarul german și-a reiterat susținerea pentru extinderea UE, afirmând că cele șase state din Balcanii Occidentali ar trebui să adere la bloc, ca și Ucraina și Moldova și, într-un viitor mai îndepărtat, Georgia. Toate aceste țări „ne aparțin nouă, părții libere și democratice a Europei”, a declarat el. Scholz a mai afirmat că Croația, România și Bulgaria ar trebui să fie primite în spațiul Schengen al UE.

Însă extinderea UE ar necesita modificarea regulilor blocului, mai cu seamă în privința procesului decizional, a precizat Scholz, spunând că ar vrea să vadă o trecere la votul de majoritate calificată în chestiunile externe și fiscale, „știind prea bine că acest lucru ar avea un impact și asupra Germaniei”.

El a admis totuși că statele UE mai mici sunt reticente față de propunere, sugerând ca ea să fie inițial limitată la domenii precum sancțiunile și drepturile omului, „domenii în care e deosebit de important să vorbim cu o singură voce”.

Scholz a propus de asemenea schimbarea componenței Parlamentului European și Comisiei Europene, fără a oferi însă detalii.

El a cerut o coordonare militară mai strânsă între statele UE, cu ședințe regulate la Bruxelles ale miniștrilor apărării, dar și o cooperare mult mai strânsă între producătorii europeni de armament și proiectele militare comune.

Scholz și-a declarat totodată sprijinul pentru o propunere avansată în mai de președintele francez Emmanuel Macron privind o „comunitate” largă a democrațiilor europene, care să includă și state non-UE.

El a afirmat că există nevoia unui forum în care conducătorii UE și non-UE să se „poată întâlni o dată sau de două ori pe an pentru a discuta chestiuni cruciale care afectează întreg continentul: securitate, energie, climă sau capacitate de conectare”. (Articol de Guy Chazan - Berlin; Traducere: Andrei Suba, RADOR)