Ofiţerul Securităţii comuniste mai vrea un mandat în Sălaj

Ofiţerul Securităţii comuniste mai vrea un mandat în Sălaj

Pentru liniştea lui Ceauşescu, candidatul USL la şefia Consiliului Judeţean verifica la sânge tot ce vorbea clasa muncitoare.

Şeful Consiliului Judeţean Sălaj a fost, în ultimii ani de comunism, un ofiţer conştiincios în slujba statului şi a conducătorului iubit, Nicolae Ceauşescu. El conduce CJ din iunie 2004 şi este unul dintre baronii discreţi ai PSD. Între anii 1987-1989, Tiberiu Marc (58 de ani) a avut gradul de locotenent- major în cadrul Inspectoratului Judeţean Sălaj, Serviciul 2 al Securităţii. Una din principalele sale misiuni era de supraveghere informativă a angajaţilor Interprinderii de Execuţie şi Exploatare a Lucrărilor de Îmbunătăţiri Funciare Sălaj. Potrivit unui "Plan de căutare a informaţiilor", întocmit de tânărul ofiţer, acesta a pus bazele unei reţele infomative complexe în întreprinderea socialistă. "Reţeaua infomativă va fi dirijată prioritar pentru culegerea de informaţii", privind "cunoaşterea permanentă a stării de spirit a personalului muncitor, a persoanelor vinovate de apariţia şi menţinerea unor stări de spirit necorespunzătoare şi întreprinderea măsurilor necesare pentru tragerea lor la răspundere şi înlăturarea cauzelor care le-au determinat".

Potrivit planului, din data de 17 mai 1988, Securitatea urmărea verificarea persoanelor cu antecedente politice, sociale sau penale, dar şi a descendenţilor acestora. Astfel, erau monitorizate persoanele care voiau să fugă din România, "elementele cultice sau sectante care desfăşoară activităţi de prozeletism", "persoane care audiază şi colportează ştirile posturilor de radio străine reacţionare" şi cei care "au manifestări necorespunzătoare la dresa politicii interne şi externe a statului roman". Obsesiile, maghiarii şi Ardealul

Nervii ofiţerului au fost puşi la încercare în 1987, atunci când o delegaţie de ofiţeri superiori ruşi, condusă de mareşalul Victor Kulikov -comandantul suprem al Pactului de la Varşovia- şi mai mulţi demnitari sovietici au vizitat România.

Ne puteți urmări și pe Google News

Într-un raport din 26 mai 1987, Tiberiu Marc raporta superiorilor săi că "persoanele de naţionalitate maghiară fac comentarii cu privire la scopul vizitei înaltelor personalităţi sovietice în ţara noastră (...). Se afirmă că scopul vizitei ar fi acela de a perfecta cedarea părţii de nord a Ardealului".

Potrivit specialiştilor CNSAS, Tiberiu Marc a decis supravegherea informativă a unui scriitor local, Ioan-Gheorghe Hada. Motivul: acesta voia să ajungă la Nicolae Ceauşescu pentru a scrie o lucrare de evocare a personalităţii liderului comunist. Ofiţerul a plasat un informator-sursă în apropierea lui Ioan-Gheorghe Hada pentru influenţarea acestuia "de a nu face deplasări în Capitală sau în alte zone din ţară cu prilejul unor evenimente la care participă conducerea superioră".

Informatorul a fost instruit să se ducă acasă la scriitor pentru a raporta dacă în preocupările literare ale acestuia aborda subiecte legate de activitatea lui Nicolae Ceauşescu. În atenţia lui Tiberiu Marc au fost delegaţiile de români şi străni care vizitau Fazaneria Panic din cadrul Inspectoratului Silvic Judeţean Sălaj.

Pentru a controla situaţia la faţa locului, ofiţerul l-a recrutat chiar pe şeful fazaneriei, Ioan Bănuţ. Motivul: "Realizarea unei supravegheri infomative corespunzătoare". În propunerea de recrutare a lui Ioan Bănuţ, Tiberiu Marc i-a făcut o caracterizare pe măsură: "Preocupat de a afla câte ceva din «secretele meseriei»" şi "nu a fost semnalat cu comentarii negative la adresa politicii partidului şi statului". Planul lui Tiberiu Marcu, prin care era verificată muncitorimea Tiberiu Marc dirija culegerea de informaţii privind starea de spirit necorespunzătoare a personalului muncitor şi întreprinderea măsurilor necesare

"Pentru prevenirea apariţiei unor evenimente negative, reţeaua informativă va fi dirijată pentru culegerea de informaţii, tragerea la răspundere şi înlăturarea cauzelor care le-au determinat." Plan de căutare a informaţiilor, întocmit de Tiberiu Marcu 25 de ani avea Tiberiu Marcu când a început să stea cu ochii pe muncitorii din fabrici şi uzine

Justiţia i-a "albit" dosarul de securist

CNSAS a cerut judecătorilor să constate că Tiberiu Marc a fost lucrător al Poliţiei Politice. Curtea de Apel Bucureşti a decis, în martie 2010, că activităţile acestuia, "în calitate de angajat al fostei Securităţii au suprimat dreptul la viaţă privată". Marc a făcut recurs la Curtea Supremă. Judecătorii au decis definitiv că acesta nu a făcut poliţie politică. Preşedintele CJ Sălaj nu a putut fi contactat. Consilierii acestuia ne-au explicat că nu există niciun impediment legal pentru a împiedica candidatura şefului la un nou mandat. Coleg la Securitate cu contracandidatul său

Unul dintre contracan­didaţii lui Tiberiu Marc la funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean este Viorel Stanca. Acesta a fost căpitan de contrainformaţii în Securitatea comunistă şi s-a pensionat ca general de brigadă în SRI.

În anii 1987-1989, Viorel Stanca a fost coleg la Securitate cu Tiberiu Marc. El a fost angajat la Inspectoratul Judeţean, Biroul 3. Potrivit CNSAS, Stanca a recrutat informatori pentru supravegherea informativă a cetăţenilor străini care veneau în vizită la Întreprinderea de Armături Industriale din Fontă şi Oţel din Zalău. Căpitanul avea în supraveghere cetăţenii români care făceau deplasări în străinătate sau care aveau rude în străinătate.

Viorel Stanca s-a implicat şi în operaţiunea "Eterul", care viza "Europa Liberă". Căpitanul a ordonat încadrarea informativă a unor persoane care ascultau postul de radio. Prezent în topul bogătaşilor

Pentru Stanca, lucrurile au mers cât se poate de bine după Revoluţie. În anul 2006 era singurul om de afaceri din Zalău prezent în Top 300 Capital. Iniţial, Curtea de Apel Bucureşti a respins, în aprilie 2009, cererea CNSAS de constatare a calităţii de lucrător al Securităţii.

În recurs, Curtea Supremă a constatat, în iunie 2010, în baza probelor CNSAS, că Viorel Stanca a fost lucrător al fostei Poliţii Politice. Potrivit deciziei, judecătorii au notat: "Este de necontestat faptul că Viorel Stanca a fost angajat al structurilor Securităţii în cadrul Inspectoratului Judeţean Sălaj". Viorel Stanca a avut întotdeauna „grijă” de sălăjeni "Judeţul securiştilor"

Sălaj este cunoscut în folclorul din Transilvania drept "judeţul securiştilor", iar statistica îl prezintă drept cel mai sărac judeţ din Ardeal. Presa locală a încercat să explice secretul longevităţii lui Tiberiu Marc la conducerea CJ. Timp de opt ani, acesta a condus judeţul cu o mână de fier şi a adus voturi pentru PSD. La adăpostul anonimatului, Tiberiu Marc şi-ar fi dezvoltat în Sălaj o adevarată infrastructură de putere. Şeful CJ îşi împarte puterea cu prietenul său, comisarul şef Iosif Ghiurca -şeful Inspectoratului Judeţean de Poliţie- şi cu verişorul său Laurenţiu Butiri, de la Direcţia de Finanţe Publice Locale.

Legea protejează foştii colaboratori Colaboratori sau chiar lucrători ai Securităţii au avut tupeul să pozeze în apărători ai drepturilor omului după căderea comunismului. Au ajuns în Parlament, au iniţiat legi şi au fost răsplătiţi cu indemnizaţii generoase de la bugetul de stat. Chiar dacă au fost declaraţi definitiv colaboratori, cei în cauză nu riscă nimic, având din nou posibilitatea să candideze, cu condiţia să recunoască acest lucru în declaraţia pe propria răspundere.

Cel mai cunoscut caz este al senatorului PC Dan Voiculescu, declarat definitiv colaborator al Securităţii, după ce a dat note informative sub pseudonimul "Felix" despre un cetăţean străin cu care era în contact. Alt parlamentar cu decizie definitivă de colaborator în buzunar este deputatul social democrat Florin Pâslaru, zis şi "Pintea", care şi-a turnat colegii de pescuit prin 63 de note informative.

Senatorul social - democrat Elena Mitrea a dat note informative Securităţii pe când era în liceu. A fost racolată sub numele de cod "Martinaş" şi a primit decizie definitivă de colaborare din partea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Continuă să voteze legi în Senatul României.