Faptul că, în urmă cu doar câteva zile, un urs a ucis un om la nici 50 de metri de zona urbană a Braşovului nu pare să fi schimbat situaţia animalelor înfometate care bântuie la marginea oraşului: urşii coboară la tomberoanele din cartierul Răcădău, în timp ce turiştii continuă se se îmbulzească în zonă, pentru o secundă de celebritate imortalizată.

Procedura este pe cât de simplă, pe atât de greu de stârpit. Aşa cum au confirmat şi câţiva vizitatori străini, de obicei ghizii care îi plimbă pe turiştii străini prin Braşov sunt şi cei care le prezintă această oportunitate „underground“. Autorităţile locale recunosc că există o mare problemă, dar ridică neputincioase din umeri: nu există legislaţie care să le impună curioşilor să nu mai calce în zonele periculoase.

Racolări de curioşi

Procedura este simplă. Turiştii care se arată interesaţi să „se tragă în poză“ cu ursul vorbesc cu ghidul, acesta bate palma cu şoferul autocarului, care e închiriat cu ziua. Toată „operaţiunea“ costă 20 de lei de turist, bani care se împart între ghid şi şoferul de autocar. Şi asta, în condiţiile în care, în mod normal, zona cartierului Răcădău nu are nimic de-a face cu turismul şi nici nu se află „în drum“ spre vreun obiectiv turistic.
 
„Racolarea“ se face în Centrul Vechi. „Ni s-a spus «Ştiţi, urşii coboară din munţi până în oraş. Cel mai des se văd de partea cealaltă a acestui munte. Nu este departe, doar cinci kilometri. Dacă vreţi, mergem într-o seară, trebuie să plătim ceva la şofer să ne duc㻓, a povestit un turist venit din Stuttgart.

Din surse neoficiale, cei mai mari fani ai unor astfel de expediţii printre urşii hămesiţi sunt turiştii britanici, urmaţi de cei evrei şi de spanioli.

Amenzile curg, atracţia rămâne

Autorităţile locale recunosc că „o excursie la urs“ a devenit o reală atracţie turistică. „Am fost de zeci de ori pe acolo, se fotografiază, se filmează, iar Poliţia Comunitară nu poate decât să dea amenzi pentru asta. Nu putem să-i oprim“, spune Flavius Bărbulescu, şeful Serviciului de Gestionare a Animalelor din Primăria Braşov.

Deşi se invocă regulamente şi hotărâri ale Consiliului Local Braşov care interzic hrănirea urşilor de tomberon sau fotografierea acestora, în fapt, nu există vreo prevedere care să le interzică curioşilor să stea îmbulziţi cu ochii pe tomberoane. „Este imposibil de dat aşa ceva. Până una-alta, este domeniu public, nu putem interzice oamenilor să vină acolo. Vin cu microbuze, vin autocare întregi de turişti. Am văzut de nenumărate ori asta, dar nu avem ce le face. Probabil că se aranjează şi excursii acolo“, explică Bărbulescu.
 
PRAHOVA

A început capturarea urşilor-problemă

În timp ce în zona Braşovului discuţia se situează încă la nivel legislativ, în judeţul învecinat, Prahova, s-a trecut direct la capturarea urşilor. Primii capturaţi au fost o ursoaică cu doi pui, monitorizaţi de autorităţi timp de o săptămână. Cei doi ursuleţi şi mama lor fac parte dintre cele 12 exemplare mai cuminţi care urmează să fie relocate la Grădina Zoologică din Zărneşti, apoi într-o zonă împădurită din Argeş. Au fost însă identificate şi două exemplare recalcitrante, care urmează să fie împuşcate. Vânătorii şi silvicultorii spun că acestea trăiesc într-o zonă mai îndepărtată de oraş. Problemele persistă însă în zona graniţei dintre judeţele Braşov şi Prahova. Un cioban de 46 de ani, din comuna Vama Buzăului, a fost atacat de urs, joi seara, fiind grav rănit. Deşi, în prezent, bărbatul se află în stare stabilă, doctorii au declarat că acesta are răni grave în zona coastelor şi a genunchiului drept. (Răzvan Bunea)

URSUL PĂCĂLIT DE OAMENI
 
Animalele, momite de vizitatori


Potrivit datelor Ministerului Mediului, România deţine cel mai mare efectiv de urşi bruni din Europa (în afară de Rusia), din subspecia Ursus arctos formicarius. Pădurile României sunt populate cu peste 6.000 de exemplare, cifră ce reprezintă aproape jumătate din efectivele la nivel european, care ajung la 14.000 de exemplare.

Specialiştii susţin că „inamicul public numărul 1“, ursul brun din pădurile României, a devenit, în mod paradoxal, o victimă a propriei sale victime – omul. „Invazia cabanelor, vilelor şi aşezărilor turistice în habitatul urşilor a fost privită cu îngăduinţă ani la rând de autorităţile române, care au început să se ambaleze abia în momentul în care animalele au început să atace“, arată aceştia.

Obişnuiţi de-a lungul anilor să-şi procure din ce în ce mai uşor hrana, din tomberoane sau direct din mâinile turiştilor iresponsabili, urşii au început să se înmulţească masiv şi să coboare cu mai mult curaj în mijlocul localităţilor. În momentul în care urşii încep să asocieze aşezările omeneşti cu sursa de hrană, ei se vor întoarce mereu în acele locuri, chiar şi în cazul în care sunt relocaţi, susţin sursele citate. „În SUA, unde se înregistrează des atacuri asupra oamenilor, există zicala «Un urs pe care-l hră- neşti este un urs mort» tocmai din cauza faptului că, în cele mai multe cazuri, năravul de a scotoci în gunoaie şi de a vizita aşezările umane se soldează cu împuşcarea animalului“, explică experţii.
 
Urşii din regiunea Braşov au început să coboare în oraş spre sfârşitul anilor ’70, când zonele turistice se extindeau spre pădure. Potrivit specialiştilor, printre cele mai dese motive de atac ale urşilor se numără: surpriza, curiozitatea, invadarea spaţiului personal, instinctul de prădător sau provocările.

URSUL CARPATIN

O specie relativ paşnică

Ursus arctos formicarius, zis şi ursul negru sau furnicar, trăieşte la altitudini sub 1.000 de metri, fiind întâlnit de-a lungul întregului lanţ carpatic, prin păduri dese, puţin umblate. Se hrăneşte cu ghindă, jir, mere pădureţe, zmeură, afine, miere de albine, iarbă fragedă, ovăz în pârg, porumb, rădăcini, iar spre bătrâneţe preferă oi, peşti, păsări şi ouăle acestora. Perioada de împerechere este mai-iunie, ursoaica născând prin ianuarie-februarie unul până la patru pui, care stau lângă mamă doi ani. În general e liniştit, se fereşte de oameni şi atacă atunci când este rănit, iar ursoaica atunci când are pui.