Persoanele obeze devin dependente de dulciuri şi alimente bogate în grăsimi, mănâncă din impuls, fără a le fi foame, au tulburări de memorie şi sunt predispuse la demenţă.

Obezii "nu mai pot trăi" fără dulciuri şi grăsimi, mănâncă din impuls şi sunt predispuse la demenţă, arată ultimele studii. În plus, dietele restrictive care "chinuie" metabolismul cresc pofta de mâncare în momentele de stres când organismul este vulnerabil şi cedează mai uşor poftelor culinare. Iată cum poate "păcăli" obezitatea creierul. 1. Mâncarea devine drog

Kilogramele în plus reduc treptat plăcerea resimţită în momentul consumului de dulciuri şi grăsimi, ceea ce îi face pe obezi să crească doza de mâncare nesănătoasă. "Efectul este similar consumului de droguri, când dependentul "tânjeşte" după o doză mai mare de cocaină sau heroină pentru a obţine plăcerea iniţială", explică nutriţionistul Luiza Pîrvu. În cadrul unui studiu recent publicat în "The Journal of Neuroscience", cercetătorii au scanat creierul femeilor în timp ce au consumat un milkshake şi au constatat că băutura dulce activează o zonă a creierului numită striatum. După o jumătate de an au repetat experimentul cu aceleaşi voluntare, care, între timp, s-au mai îngrăşat. Cu cât numărul kilogramelor a fost mai mare, cu atât "plăcerea" a fost mai mică.

Cercetările pe şoareci au arătat, de asemenea, că o dietă bogată în dulciuri şi grăsimi scade treptat nivelul de dopamină, hormonul fericirii, care reglează pofta de mâncare, iar pentru a resimţi senzaţia de saţietate, organismul "cere" o cantitate din ce în ce mai mare de dulciuri şi grăsimi.

2. Obezitatea crește impulsivitatea

În cazul copiilor obezi, regiunea creierului responsabilă de autocontrol este mai mică decât cea a copiilor cu greutate normală. Cu cât zona este mai mică, cu atât impulsul de a mânca este mai mare, subliniază cercetătorii de la "American Academy of Child and Adolescent Psychiatry".

"Obezitatea produce schimbări semnificative la nivelul sistemului imunitar şi creşte inflamaţia, care afectează anumite părţi ale creierului. Astfel, apare nevoie nestăvilită de a mânca dezordonat", atrage atenţia autorul studiului, dr. Antonio Convit.

3. Risc mai mare de demenţă Grăsimea abdominală reduce volumul creierului adulţilor de vâstă mijlocie, arată un studiu publicat în "Annals of Neurology". Persoanele cu un creier mai mic au un risc mai mare de demenţă. Explicaţia este aceeaşi: "grăsimea în exces, cu precădere grăsimea viscerală (din jurul organelor) provoacă inflamaţie care pune presiune pe creier şi pe toate vasele de sânge", subliniază nutriţionistul Pîrvu. Grăsimea abdominală eliberează hormoni care afectează organismul într-o manieră diferită de grăsimea subcutanată, spun cercetătorii.

4. Ce se pierde prin diete, se depune la loc în perioadele stresante

Nu doar acumularea kilogramelor bulversează creierul, ci şi efortul de a scăpa de ele. "Dietele restrictive dese influenţează răspunsul creierului la stres, ceea ce înseamnă că, în momentele stresante, organismul chinuit de foame va mânca compulsiv, doar de dragul de a mânca", adaugă nutriţionistul. Cercetările pe şoareci au demonstrat că animalele cu "un istoric" de diete au mâncat mai mult decât celelalte în momente stresante. La acestea s-au constatat şi modificări genetice, care reglează obiceiurile alimentare în caz de stres.

5. Memoria, lezată grav Obezitatea poate provoca tulburări de memorie, mai ales în cazul femeilor la menopauză. Un studiu efectuat de Societatatea Americană de Geriatrie pe un eşantion de 8.745 de femei, cu vârste cuprinse între 65 şi 79 de ani, a relevat un scor mai mic la testele de memorie în cazul celor cu un indice de masă corporală peste limita normală.