Cursa strânsă pentru Casa Albă, pentru care mulţi încă ezită să iasă în faţă cu vreun pronostic, şi toate scenariile electorale posibile, inclusiv egalitate în privinţa numărului de electori, au fost complicate de uraganul Sandy care a luat cu asalt coasta de nord-est a Statelor Unite. Dincolo de efectele sale, cu puţine şanse să devieze semnificativ cursul electoral, lupta finală pentru Casa Albă se va da pe frontul celor nouă aşa-numite state-cheie (swing states în limba engleză) unde opţiunea alegătorilor americani este în mod tradiţional greu de estimat şi anticipat pentru simplul fapt că o bună parte din electorat este una independentă, care oscilează între republicani şi democraţi, niciuna din tabere având astfel o majoritate clară.

Situaţia se explică prin sistemul electoral american prin care preşedintele nu este ales prin vot popular, ci printr-un mecanism complex denumit Colegiu Electoral. Astfel, un candidat are nevoie de susţinerea a 270 de electori din totalul de 538 de electori pentru a câştiga cursa prezidenţială.

Numărul de electori alocat fiecărui stat depinde de populaţia acestei unităţi administrative. El se calculează printr-o metodă simplă - numărul de senatori, care este fix pentru fiecare stat, 2, plus numărul membrilor Camerei Reprezentanţilor, acesta din urmă variind în funcţie de numărul de locuitori al respectivului stat. De exemplu, California are 55 de electori (2+53), Texasul are 38 de electori (2+36) iar Florida este reprezentată de 29 de electori (2+27).

Calcule şi ipoteze

Cine câştigă votul popular obţine automat şi sprijinul electorilor din statul respectiv. Din acest motiv, situaţiile în care un candidat obţine votul popular, dar pierde alegerile pentru că a câştigat în statele cu populaţie mare, nu surprind pe nimeni. S-a întâmplat în 2000, când democratul Al Gore a pierdut în faţa republicanului George W. Bush.  

În cazul în care ambii obţin sprijinul a 269 de electori, decizia finală se ia în Camera Reprezentanţilor iar Senatul votează vicepreşedintele. În condiţiile în care republicanii controlează Camera Reprezentanţilor iar democraţii sunt majoritari în Senat, la Casa Albă ar putea exista un preşedinte republican şi un vicepreşedinte democrat. Din acest motiv, au existat numeroase apeluri în favoarea reformării sistemului electoral, fără niciun rezultat. O astfel de situaţie nu s-a mai întâlnit însă din secolul XIX.

În general, majoritatea statelor, 41 după ultimele statistici, sunt fie un fief al republicanilor, fie al democraţilor. Din acest motiv niciunul din cei doi candidaţi nu se va deranja sa îşi facă campanie electorală într-un stat unde este sigur că va câştiga. Niciunul nu are însă destulă susţinere electorală în acest moment care să le aducă în final sprijinul a 270 de electori şi, implicit, victoria în alegerile prezidenţiale de marţea viitoare. Din acest motiv, lupta finală se va da în cele nouă state-cheie care le pot aduce numărul de electori necesari: Nevada, Colorado, Iowa, Wisconsin, Ohio, Virginia, New Hampshire, Carolina de Nord şi Florida.

"După cum arată sondajele în prezent şi după cum a evoluat până acumcampania electorală, sunt 70-80 la sută şanse ca Barack Obama să câştige alegerile prezidenţiale" a declarat Julia Clark, vicepreşedinte al institutului american de sondare Ipsos. "Întotdeauna preşedintele în exerciţiu are o poziţie avantajoasă în cursa electorală, în cazul de faţă şubrezită de criza economică. Va fi însă o victorie la limită pentru Barack Obama" a explicat ea.

Pentru echipa de campanie a lui Obama există însă o provocare serioasă. "În America sunt mai mulţi cetăţeni înregistraţi ca alegători democraţi sau care se declară simpli simpatizanţi ai partidului. Problema pentru Obama este că electoratul republican este mai conştiincios şi merge la vot, în timp ce persoanele cu viziuni liberale sunt mai dezorganizate" a explicat Clark.

Calculele actuale arată că Obama beneficiază de susţinerea a 237 de electori şi mai are nevoie de votul altor 33, Romney fiind sprijinit doar de 191, cu 79 în minus.

Femeile şi hispanicii, susţinătorii lui Obama

Mulţi se tem că situaţia din 2000 în care victoria republicanului George W. Bush a fost decisă la Curtea Supremă a Statelor Unite s-ar putea repeta anul acesta în statul Ohio. Este însă puţin probabil. Cea mai vehiculată ipoteză în acest moment în Statele Unite este o victorie a lui Barack Obama după următorul scenariu: Romney câştigă în statele din sud, mai conservatoare şi într-o parte din statele-cheie, dar Obama se impune în statele cu populaţie mare, precum California şi New York, ceea ce îi aduce mulţi electori, şi în statele-cheie Ohio, Wisconsin şi Nevada, suficient cât să nu îi permită republicanului să atingă pragul de 270 de electori. Într-o astfel de situaţie, Romney ar câştiga votul popular, dar ar pierde la numărătoarea electorilor.

În cel mai recent sondaj, Obama a preluat din nou conducerea la o diferenţă de un punct - 49 la 48 - în creştere cu trei puncte faţă de ultimele studii. Preşedintele conduce însă la o diferenţă de opt puncte - 53 la 45 - în rândul celor care au votat anticipat, până acum aproximativ 15 la sută din electorat. Pentru a se evita situaţia din 2000 din Florida, când mii de americani nu au mai apucat să voteze după închiderea urnelor din cauza cozilor interminabile, mulţi au ales să voteze anticipat. Printre ei preşedintele însuşi, o premieră în istoria Statelor Unite.

Obama şi-a consolidat sprijinul şi în rândul electoratului feminim în ultima săptămâna - 54 la 43 - mai ales după gafa făcută de Romney în ultima campanie televizată când a spus că, pe când era guvernator de Massachusetts, avea "un catalog întreg de femei" pe care să le angajeze în echipa sa. Preşedintele este, de asemenea, susţinut de şapte din zece hispanici, un segment al electoratului în continuă creştere şi astfel foarte important în ecuaţia electorală. Numai în 2011, în Statele Unite s-au născut 11 milioane de copii de origine hispanică.

Sandy intră în cursa electorală

Ambele echipe de campanie s-au oprit pentru moment din calculele electorale. Uraganul Sandy a luat cu asalt coasta de nord-est a Statelor Unite, o regiune cu o populaţie de circa 50 de milioane de locuitori, autorităţile anticipând pagube de peste două miliarde de dolari. Votul anticipat pe care Obama contează foarte mult a fost suspendat în zonele aflate pe ruta furtunii, deşi doar o mică parte din statele lovite permit un astfel de vot anticipat. De cealaltă parte, Romney şi-a anulat vizita în New Hampshire, unul din statele-cheie din cursa pentru Casa Albă.

Situaţia pare să îl avantajeze pe Barack Obama pentru că, în calitate de preşedinte, poate gestiona criza şi beneficia de pe urma ei ca imagine. Preşedintele a vizitat deja Centrul Federal pentru Situaţii de Urgenţă pentru a discuta despre măsurile luate de autorităţi. Nimeni nu se aştepta însă ca Obama să repete greşeala colosală a republicanului George W. Bush din 2005 când uraganul Katrina a măturat oraşul New Orleans înainte ca autorităţile federale să îşi dea seama cu ce au de-a face.

De altfel, echipa democrată de campanie a preşedintelui s-a şi asigurat că Obama va fi în centrul eforturilor de prevenire şi de limitare a efectelor uraganului, cel puţin din punct de vedere mediatic, pentru a nu-i permite lui Romney să intre-n scenă. Consilierii lui Obama se tem însă că, în cazul unor pagube uriaşe în statele-cheie Virginia şi Carolina de Nord, votanţii democraţi ar putea renunţa să mai vină la vot pe 6 noiembrie.

Corespondenţă din Tallahassee, Florida

<iframe width="560" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/ok_VQ8I7g6I" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>