Zeci de persoane au fost audiate în dosarul „Referendumului fraudat”. Martorii au jurat pe Biblie că nu au votat, deși apăreau pe liste, în timp ce membrii secțiilor de votare au arătat că au ieșit des la toaletă.

Aproape 30 de persoane au fost audiate, ieri, la Instanța Supremă, în dosarul „Referendumului fraudat” din 29 iulie 2012. Oamenii au arătat că nu s-au dus la vot sau erau plecați din țară, dar că apăreau pe liste. Complicii vicepremierului Dragnea nu se consideră vinovați, dar ar accepta să muncească gratis, dacă vor fi găsiți în culpă.

Martorul 1

Judecător: Sunteți de a cord ca, în cazul în care veți fi găsit vinovat, să prestați o perioadă muncă în folosul comunității?

Inculpat: Depinde ce fel de muncă. Nu vreau să car pietre, am învățat ceva carte la viața mea”. Asta a declarat, ieri, un reprezentant al Partidului Conservator în fața judecătorilor de la Înalta Curte, când a fost întrebat dacă a votat de mai multe ori la referendumul de demitere a lui Traian Băsescu din 2012. În continuare, a negat că ar fi votat de mai multe ori și a susținut că, probabil, colegii de birou i-au umblat în hârtii cât a fost la toaletă. „A fost foarte cald în ziua aia și am ieșit des la toaletă, vă dați seama. Listele au rămas nesupravegheate, nu știu cine a semnat”, a susținut conservatorul.

Martorul 2

Judecător: Ați fost de față când s-a sigilat urna mobilă?

Nicolae Trifu: Da

Judecător: Cum vă explicați că în ea erau mai multe buletine de vot decât solicitări?

Nicolae Trifu: A fost cald atunci, aproape 40 de grade. Am ieșit de mai multe ori la toaletă și era aglomerație.

Judecător: Ați raportat prezența la vot?

Nicolae Trifu: Nu lui Liviu Dragnea. Mă suna pe telefonul personal o doamnă de la PSD Alexandria și îi spuneam cu aproximație câți au fost la vot.

Martorul 4.

Un alt martor a declarat că a sosit în țară, din Spania, pe 7 august 2012, deci nu avea cum să fie prezent la vot pe 29 iulie. A constatat că rudele sale, șase persoane, toate aflate în Spania de mai mulți ani, figurează ca prezente la votul pentru demiterea lui Traian Băsescu.

O altă declarație de martor citită în sala de judecată dezvăluie că nepoata unui bărbat din satul Poieni, Teleorman, ar fi votat pe 29 iulie. Bărbatul susține, sub semnătură, că nepoata sa nu s-a întors niciodată de când a plecat din țară.

Martorul 5

O altă inculpată, Cristina Ciupercă, a relatat că s-a înscris la referendum pentru a câștiga niște bani mai ușor.

Judecător: Cum ați ajuns reprezentant al partidului în secția de votare?

Ciupercă: Eram prietenă cu președinta PDL Țigănești. M-am dus că era contracost. Când ieșeam afară, colegii se ocupau de listele mele, era aglomerație.

Un alt martor, reprezentant al UNPR, a arătat că era pe stradă cu prietenii când o mașină a oprit și un individ l-a întrebat dacă nu vrea să facă parte din Comisie, având în vedere că primește și ceva bani.

A acceptat imediat. În fața judecătorilor s-au prezentat martori cărora li s-a falsificat semnătura pe listele electorale. O familie întreagă era consemnată ca prezentă la vot, deși niciun membru nu a votat. Inclusiv fiul, ofițer de marină în Constanța, figura ca votant la Ciuperceni.

Judecătorii vor să vadă NUP-urile procurorilor lui Nițu

Într-un final, judecătorii au amânat procesul pentru 3 septembrie, când vor fi aduși de poliție doi martori care nu au răspuns citațiilor. La un moment dat, președinta de complet a cerut, din oficiu, procurorului DNA să depună la dosar soluțiile pronunțate de Parchetul General în alte dosare separate din acestă cauză sau similare cu procesul lui Dragnea.

„Evenimentul zilei” a relatat că, după venirea lui Tiberiu Nițu la conducerea Parchetului General, în mai 2013, toate dosarele aflate în lucru privind referendumul au primit soluții de neîncepere a urmăririi penale.

În alte dosare, trimise în judecată mai repede, sunt deja condamnări, fără a fi definitive. Liviu Dragnea a fost trimis în judecată, în octombrie anul trecut, sub acuzația că, în calitate de președinte al CJ Teleorman, și-ar fi folosit autoritatea pentru a obține o prezență de minimum 60 % la vot.

Vicepremierul ar fi folosit un sistem informatic bazat pe raportări prin SMS privind prezența la vot. El a fost ajutat de 74 de președinți și membri ai unor secții de votare din Teleorman, Vrancea, Gorj și Olt.