Un grup de oameni de știință a conceput un plan de protejare a speciilor de pe Pământ într-un biodepozit criogenic pe Lună.

Destinat salvării speciilor în cazul unui dezastru pe Pământ, planul folosește craterele care sunt permanent în umbră și, prin urmare, suficient de reci pentru a permite conservarea criogenică a materialului biologic fără a utiliza electricitate sau azot lichid, conform cercetării unui grup condus de oameni de știință de la Smithsonian, publicată săptămâna trecută.

Lucrarea, publicată în revista BioScience, se bazează pe crioconservarea cu succes a probelor de piele de la un pește și prezintă o metodă de creare a unui biodepozit care ar păstra în siguranță probe de la alte specii.

"Inițial, un biodepozit lunar ar viza speciile cele mai expuse la risc de pe Pământ în prezent, dar obiectivul nostru final ar fi să crioconservăm majoritatea speciilor de pe Pământ", a declarat Mary Hagedorn, criobiolog de cercetare la Institutul Național de Biologie a Grădinilor Zoologice și a Conservării (NZCBI) din cadrul Smithsonian și autor principal al lucrării.

Rezerve pe lună

Ideea biodepozitului lunar este inspirată de Global Seed Vault din Svalbard, în Arctica norvegiană, care stochează peste un milion de soiuri de semințe cu scopul de a proteja diversitatea culturilor.

Seiful a fost amenințat de o inundație de apă topită provenită din dezghețarea permafrostului în 2017, subliniind pericolele reprezentate de schimbările climatice, potrivit declarației.

Deși celulele vegetale pot fi stocate în condiții arctice, celulele animale trebuie să fie păstrate la temperaturi și mai scăzute, de cel puțin -320 de grade Fahrenheit sau -196 de grade Celsius, pentru a putea fi conservate.

Pentru a atinge temperaturile necesare pe Pământ, sunt necesare o rezervă de azot lichid, electricitate și personal uman. Însă, în cazul unui dezastru global, aprovizionarea cu oricare dintre aceste trei elemente ar putea fi vulnerabilă, punând în pericol biorepozitul propus.

Pentru a reduce acest risc, Hagedorn și echipa s-au gândit cum ar putea fi realizată crioconservarea pasivă, ceea ce este imposibil pe Pământ, și au ajuns pe Lună. Regiunile polare lunare adăpostesc cratere care se află în umbră permanentă datorită orientării și adâncimii lor și pot atinge temperaturi de până la -410 grade Fahrenheit (-246 grade Celsius).

Călătorii spațiale mai sigure

Echipa s-a gândit apoi cum să blocheze radiațiile care ar deteriora ADN-ul probelor și propune depozitarea acestora sub pământ sau în interiorul unei structuri cu pereți din roci lunare. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a studia efectele expunerii la radiații asupra probelor crioconservate, precum și efectele microgravitației, potrivit comunicatului.

"Nu spunem ce se întâmplă dacă Pământul eșuează - dacă Pământul este distrus biologic, acest biorepozit nu va conta", a spus Hagedorn în declarație. "Acest lucru este menit să ajute la contracararea dezastrelor naturale și, potențial, la sporirea călătoriilor spațiale. Viața este prețioasă și, din câte știm, rară în univers. Acest biodepozit oferă o altă abordare paralelă pentru conservarea biodiversității prețioase a Pământului", a spus ea.

Rob Brooker, șeful departamentului de științe ecologice de la Institutul James Hutton din Scoția, care nu a fost implicat în cercetare, a declarat că lucrarea "este un articol interesant și provocator care subliniază pierderea biodiversității Pământului și nevoia critică de a ne spori eforturile pentru conservarea naturii".

"Cu toate acestea, o preocupare majoră este că costul și efortul implicat în stabilirea unei astfel de resurse pe Lună ar fi foarte substanțiale și ar diminua eforturile de conservare în curs, inclusiv îndeplinirea angajamentelor și planurilor internaționale existente pentru protejarea naturii", a declarat Brooker pentru CNN. Sally Keith, lector superior în biologie marină la Universitatea Lancaster, care nu a fost implicată în cercetare, a avut preocupări similare, notează Yahoo News.