Printr-un test de salivă efectuat acasă îţi poţi afla profilul genetic complet: bolile la care eşti predispus, rezistenţa la anumite virusuri, reacţiile la medicamente şi chiar gradul dependenţei de nicotină.

Oameni din întreaga lume îşi trimit mostrele de salivă la un laborator din SUA pentru a afla din timp bolile la care sunt predispuşi. Testul costă 300 de dolari şi poate aproxima, pe baza ADN-ului, gradul de risc pentru 200 de afecţiuni, de la Parkinson, Alzheimer şi cancer, până la adicţia de ţigări. Finanţare de la Google Deşi par de domeniul fantasticului, testele genetice pot fi făcute astăzi de oricine. A fost nevoie însă de 13 ani de eforturi internaţionale pentru a decoda genomul uman (harta biologică a tuturor genelor), proces încheiat în 2006. În 2007, Ann Wojcicki, soţia co-fondatorului Google, Sergey Brin, înfiinţa încompania 23andMe (California), cea mai mare la nivel mondial pe nişa serviciilor de analiză genetică. Orice persoană interesată să-şi afle "viitorul" trebuie să comande online kitul de recoltare, care conţine şi un recipient pentru salivă. "Pentru că e nevoie de 2 ml, umplerea lui durează câteva minute, după care se închide ermetic. Se introduce într-o pungă transparentă, se sigilează şi se trimite în SUA. Rezultatele sunt gata într-o lună şi ai acces la ele pe baza unui cod unic. Totul e confidenţial", spune Adrian, un român care a comandat testul şi a aflat că mai toţi markerii lui genetici indică un risc mediu de îmbolnăvire. "Am un risc ceva mai mare de diabet şi mai scăzut de cancer de prostată. Mi s-a confirmat că nu mă înroşesc când consum alcool, dar şi că nu am rezistenţă la malarie, deci e musai să mă vaccinez". Toate aceste date sunt determinate pe baza ADN-ului izolat în celulele din interiorul obrazului, care se găsesc în salivă. Din acest motiv, testul nu se adresează copiilor, care au o producţie scăzută de salivă. Bolile de inimă nu pot fi "citite" în salivă Printr-un proces complex, ADN-ul e scanat şi comparat cu markerii genetici care corespund anumitor boli. Prin această metodă se pot detecta genele APOE-4 (risc de Alzheimer), CFTR (fibroză chistică- o boală gravă la plămâni), mutaţiile asociate cu riscul de cancer. Medicii români sunt reticenţi. "Predispoziţii există pentru multe boli, însă trebuie corelate cu factorii de mediu, pe care nu îi putem evita mereu. Dacă ai 85% risc de cancer la sân, nu e musai să faci boala. Există şi boli, printre care cele de inimă, ce nu pot fi detectate astfel", explică Maria Puiu, profesor de genetică la UMF Timişoara. La un pas de ipohondrie Anumite voci atrag atenţia că mulţi oameni nu înţeleg că riscurile sunt relative şi se panichează. Din acest motiv, rezultatele la bolile grave pot fi accesate doar după ce pacientul bifează că e de acord cu o serie de proceduri. "Unii află că n-au riscuri şi se culcă pe-o ureche, alţii devin ipohondri sau folosesc în mod bizar rezultatele pentru stabilirea compatibilităţii", spune geneticianul Puiu. Greg Feero, de la Institutul pentru Cercetarea Genomului, SUA, afirmă însă că "nu e nicio problemă dacă faci asta din curiozitate, dar oamenii trebuie să înţeleagă că testele nu cartografiază întregul genom, ci anumite structuri, ce ar putea să nu fie factorul cauzator".