"Iar dacă S-a născut Iisus în Bethleemul Iudeii, în zilele lui Irod regele, iată Magii de la Răsărit au venit în Ierusalim, întrebând: Unde este regele Iudeilor, Cel ce S-a născut? Căci am văzut la Răsărit steaua Lui şi am venit să ne închinam Lui" (Matei, 2:1)...

O stea apare deasupra Ţării Sfinte şi anunţă naşterea lui Mesia. Este văzută de către Magii (sau Înţelepţii) de la Răsărit, care sunt călăuziţi de ea până când ajung în Bethleem, unde îl descoperă pe pruncul Iisus. Dar…De-a lungul timpului, teologi, istorici, astronomi au încercat sa dezlege misterul Stelei. Cercetătorii, şi nu numai ei, se întreabă daca Steaua de la Bethleem a fost un miracol sau un fenomen astronomic obişnuit. Sau unul neobişnuit. Iar teoriile şi controversele sunt departe de a se fi încheiat, deoarece această Stea este considerată una dintre marile enigme din istoria omenirii.

Ar fi fost vizibilă

S-a spus ca Steaua a fost o supernova, un fulger globular, ba chiar un OZN! Atât Isaac Newton, cât şi astronomul Johannes Keppler au căutat explicaţii plauzibile pentru acest eveniment-cheie din istoria creştinismului. Kepler sugera că Steaua de la Bethleem a fost o supernova. Unii dintre cercetătorii de astăzi spun că nu ar fi exclus, dar nici măcar la astronomii din China antică nu s-au găsit consemnări privitoare la vreo supernova, apariţie care, dacă ar fi avut loc, ar fi fost vizibilă de pe tot cuprinsul globului.

Pornind de aici, în 1999, profesorul Mark Kidger formula pentru prima oară ipoteza că Steaua de la Bethleem a fost efectul unui alt tip de explozie stelară, mai puţin spectaculoasă, cunoscută drept nova. “O nova ar putea străluci aidoma unei stele şi, în plus, ar putea da senzaţia că se mişcă la fel ca un meteorit, corespunzând informaţiilor oferite de poveste”, a spus Kidger.

Au consemnat

În cartea “Steaua de la Bethleem din perspectiva unui astronom”, publicată în 1999, Kidger demonstrează că o nova corespunde elementelor-cheie din povestea biblică - de la înfăţişarea de simplă stea, până la abilitatea de a-i călăuzi pe Înţelepţii de la Răsărit -“care aveau cunoştinţe remarcabile (inclusiv pentru timpurile noastre) de astronomie”, pe lungul lor drum din Persia in Iudeea.

Iar astronomii antici din China şi din Coreea au consemnat, la mijlocul lunii martie a anului 5 i.Hr., apariţia unui obiect strălucitor în constelaţia Şoimului - dată care confirmă rezultatele unor cercetări privitoare la anul şi luna naşterii lui Hristos. Kidger a indicat şi sistemul binar care a dat naştere Stelei de la Bethleem: acesta se numeşte DO Aquilae şi se află astăzi într-o fază de "hibernare"!

Este posibil

Artistul florentin Giotto di Bondone (1267-1337) a înfăţişat în lucrările sale Steaua ca pe o cometă (cea mai cunoscută, cometa Halley). Conform calculelor moderne, Halley s-a arătat în anul 12 i.Hr., prin urmare, nu putea fi Steaua Magilor. În anul 2002, Costantino Sigismondi, de la Universitatea din Roma, propunea drept explicaţie pâlpâirea unei stele variabile numite Mira.

Ipoteza a provocat dezbateri, dar s-a ajuns la concluzia că respectiva stea luminează vag, prin urmare nu…ar fi putut atrage atenţia Magilor! Michael Kamienski, de la Universitatea din Cracovia, sugera ca Steaua ar fi fost un fulger globular, teorie care i-a intrigat pe mulţi, simpla idee că un fulger globular i-ar fi putut călăuzi pe Magi fiind considerată exagerată.

În schimb, Martin Griffith, de la Universitatea din Glarmoran, este fascinat de teoria conform căreia este posibil ca lumina strălucitoare să nu fi fost o stea, în accepţiunea de astăzi a termenului, ci rezultatul unei aşezări neobişnuite a planetelor.

Există şi teorii conform cărora Povestea Magilor ar fi o invenţie, concepută în mod deliberat, pe baza profeţiilor Vechiului Testament. Griffith susţine că există posibilitatea ca Matei să fi descris evenimentul la mult timp după ce acesta a avut loc. Acesta este însă singurul autor al unei Scripturi care aminteşte Steaua şi evenimentele legate de naşterea lui Iisus.