În 1972, timp de aproape două luni, americanul Bobby Fischer și rusul Boris Spasski s-au confruntat în cadrul Campionatului Mondial de Șah. Meciul a rămas în istorie și a fost considerat atunci ocazia de care cele două superputeri au vrut să profite pentru a obține un avantaj psihologic una în fața celeilalte.

Partida de șah care a durat două luni s-a petrecut în plin Război Rece.

Desfășurarea partidei de șah

Partida de șah dintre Bobby Fischer și Boris Spasski a avut loc la Reykjavik, în Islanda. Era vara anului 1972, în plin Război Rece, o perioadă de tensiune geopolitică între Statele Unite și aliații săi, pe de o parte, și Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice (URSS) și statele sale satelit care formau blocul estic, pe de altă parte.

Acest conflict a început la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și s-a încheiat odată cu prăbușirea blocului sovietic, între 1989 și 1991. Însă, în 1972, tensiunile dintre cele două părți au cunoscut o perioadă de relativă potolire.

Tot atunci, pentru prima dată din 1946, finala Campionatului Mondial de Șah nu a mai fost între doi sovietici, ci între un american, Bobby Fischer, și un rus, Boris Spasski. Partida promitea să fie o mare bătălie alimentată de contextul discordiei politice. De aceea a fost ales un teren neutru.

Bobby Fischer a vrut să se retragă din joc

Partida a început la 11 iulie 1972, în fața a 2.500 de spectatori și a 50 de milioane de telespectatori din întreaga lume. Cei doi jucători s-au testat reciproc în prima partidă, dar două greșeli ale americanului i-au permis lui Spasski să preia conducerea.

Umilit, Bobby Fischer nu s-a mai prezentat la al doilea meci și a pierdut prin neprezentare.

A fost nevoie de intervenția lui Henry Kissinger, consilier al președintelui Richard Nixon, pentru ca Fisher să revină la atac. Marele maestru american a acceptat să continue, dar a pus o condiție: fără public și fără camere de luat vederi.

Câștigă acest al treilea joc, apoi urmează o remiză și se trece în runda a 5-a. Cei doi protagoniști sunt la egalitate. Confruntarea umăr la umăr a durat până la partida 21.

Înfrângerea suferită de rus l-a făcut să fie interzis în propria țară

Spasski a renunțat în cele din urmă, după două luni de confruntare. La 1 septembrie, rusul și-a pierdut titlul mondial. A fost o lovitură de trăsnet ce a marcat sfârșitul hegemoniei rusești în șah. A reprezentat, de asemenea, începutul unei depresii pentru Spasski.

Interzis apoi de propria țară, s-a căsătorit în 1976 cu Marina Stcherbatcheff, o franțuzoaică de origine rusă, și s-a stabilit la Paris.

Pentru Bobby Fischer, această victorie a marcat sfârșitul carierei sale. În 1975, a refuzat să își apere titlul împotriva lui Anatoli Karpov și a pierdut titlul de campion mondial.

Dar geniul său a permis Americii să obțină un avantaj moral în fața URSS în Războiul Rece. A fost cea mai mare victorie din cariera lui Boris Fischer, care a devenit tot mai controversat din cauza pozițiilor sale radicale și excentrice la adresa evreilor (deși el însuși era evreu) și a Statelor Unite.

Cum a decurs partida revanșă din 1992

În 1992, la finalul Războiului Rece, cei doi jucători s-au întâlnit din nou pentru o revanșă, la Belgrad, în Iugoslavia supusă unui embargo, ceea ce a dat naștere unui nou scandal avându-l în centru pe Boris Fischer. Americanul a câștigat însă din nou.

Bobby Fischer a murit în 2008, chiar la Reykjavik, unde câștigase împotriva lui Boris Spasski. Acolo a trăit în ultimii ani ai vieții, după ce renunțase la cetățenia americană și o ceruse pe cea islandeză. Boris Spasski trăiește, dar a avut probleme de sănătate în ultimii ani care l-au imobilizat, potrivit digi24.