În contextul consumului crescut de energie, este inevitabil ca o pană de curent să nu se producă, atrag atenția specialiștii. Un expert austriac a încercat să explice care sunt mecanismele care vor duce într-un final la acest lucru.

Potrivit acestuia, rețelele de electricitate din Europa sunt interconectate și funcționează în mod sincron la o frecvență de 50 de Hertzi. Aici intervine marea problemă, deoarece frecvența nu trebuie să devieze cu mai mult de 200 de milihertzi, dacă nu vrem să se producă o pană de curent.

Toate centralele conectate la rețeaua de curent sunt aliniate la frecvența de 50 de hertzi

Același lucru se întâmplă și dacă frecvența crește din cauza unei producții prea mari de energie electrică. Prin urmare, sistemul se defectează și energia electrică nu mai poate fi transmisă, apărând inevitabil o pană de curent.

Potrivit expertului austriac, astfel de scăderi de tensiune se întâmplă destul de des, încă nimeni nu le observă.

Un rol în producerea de pene de curent joacă și sistemele fotovoltaice. Atunci când se adună norii, se produce mai puțină energie electrică. „Este foarte dificil de estimat cât de multă electricitate provine din aceste surse de energie”.

Cu cât există mai multe sisteme fotovoltaice, cu atât sunt mai frecvente fluctuațiile. Aceste fluctuații ale producției de energie fac dificilă elaborarea unui plan energetic pentru ziua următoare.

La Energie AG, experții de la centrul de gestionare a rețelei din Wattstraße din Linz elaborează planuri zilnice. „Asemănător creierului uman, Wattstraße controlează inima, circulația și nervii rețelei electrice până la ultima ramificație”, explică expertul.

Un incident de proporții s-a petrecut ultima oară pe 8 ianuarie 2021, atunci când un flux mare de curent dinspre sud spre nord a dus la supraîncărcarea unei secțiuni a instalației dintr-o stație de transformare din Croația.

Când va veni o pană de curent

Atunci, în sudul țării exista o cantitate prea mare de energie, în timp ce în nord era prea puțină.

Problema producerii unei pene masive de curent a fost abordată și de ministrul Apărării austriac, Klaudia Tanner, care a spus „întrebarea nu este dacă va veni, ci când va veni”. În cazul unei pene de curent, mare parte a infrastructurii ar ceda brusc, potrivit ziarulromânesc.at.