Arheologul Alexandru Diaconescu: descoperirea de la Jucu dovedeste prezenta romanilor in Transilvania inainte de sosirea maghiarilor.

Lucrarile arheologice care au loc pe terenul viitoarei fabrici Nokia din comuna Jucu, de langa Cluj, au scos la lumina un cimitir crestin, datat de istorici ca fiind din secolele Vlll-X.

Potrivit sefului de santier, arheologul Alexandru Diaconescu, aici au fost ingropati romani si slavi. Daca ipoteza se va confirma, aceasta este de natura sa probeze faptul ca, inaintea sosirii maghiarilor in Transilvania, aici a existat o populatie de etnie romana.

In cimitirul crestin de la Jucu, care se suprapune peste o herghelie militara romana, au fost descoperite pana acum 83 de schelete care fusesera ingropate cu capul spre apus.

Amanuntul e suficient de puternic pentru conf. dr. Alexandru Diaconescu, seful santierului, care a tras concluzia: avem de-a face cu un cimitir crestin.

Alexandru Diaconescu este conferentiar univeristar la Catedra de istorie antica si arheologie a Facultatii de Istorie din cadrul Universitatii „Babes Bolyai”.

A condus mai multe santiere de cercetare arheologica in zonele fostelor orase romane Sarmizegetusa Ulpia Traiana, Apullum si Napoca.

A pregatit un santier arheologic la Palmira in Siria, pentru a gasi vestigiile unui oras construit de Imparatul Traian. A fost bursier la facultatile de istorie din Köln, Berlin si Londra.

EVZ: Ati descoperit un cimitir crestin despre care credeti ca este datat din secolele VII-X, iar cei ingropati acolo au fost romani si slavi. E corect?Alexandru Diaconescu: Am dat peste un cimitir care se afla la 200 de metri de o asezare datata din aceeasi perioada, secolele VII-IX, nu numai datorita ceramicii, ci si datorita descoperirii unor cercei stelati care nu poti datati dincolo de secolul VIII.

Judecand dupa ceramica, locuintele sunt semiingropate, semibordeie specifice unei populatii de campie. Cimitirul cuprinde in majoritate zdrobitoare morminte de inhumatie, orientate est-vest, ceea ce este tipic pentru ritul crestin. Opinia mea este ca e vorba despre o comunitate romano-slava.

Ce elemente conduc la aceasta concluzie? Tipul de locuinte, semibordeie, sunt specifice, cu vetre pietrar, niste camine, sunt specifice acestei lumi. Slavii incep sa apara in secolul VII si ii putem identifica drept slavi. Mai tarziu, acest lucru este imposibil.

Si de aici se poate trage concluzia ca exista o populatie romaneasca in zona Jucu?Dupa dovezile descoperite si prezenta ritului crestin de inmormantare, se poate face dovada ca aceasta asezare era una preponderent crestina. Asta ne duce cu gandul la un contact al populatiei slave cu cea romaneasca, despre care stim ca era deja crestinata in secolele VIII-X.

Cum ati facut datarea? Ca elemente sigure avem niste podoabe feminine, asa-numitele inele de tampla, cu capete in forma de S, cu care erau prinse cositele femeilor. Aceste podoabe sunt datate secolul X. La marginea cimitirului am gasit si cateva morminte de incineratie in urna, iar ele sunt mor minte pagane.

Slavii cand au fost crestinati? Dupa secolul X slavii se crestineaza. La cimitirul de la Jucu nu exista elemente sudice, de origine bulgara, prin urmare nu avem niciun motiv sa credem ca este vorba despre aceiasi slavi care, dupa secolul X, s-au crestinat. Din moment ce ei se crestineaza mai repede de secolul X, inseamna ca erau romani. Parerea mea este ca avem de-a face cu o populatie mixta romano-slava.

Sunteti constient de faptul ca vor exista destule voci care vor critica ceea ce sustineti?Din pacate, stam foarte prost cu dovezile arheologice din aceasta perioada. Este foarte greu sa datezi o descoperire din aceasta perioada. Noi am avut noroc cu cerceii stelati, altfel ne era greu sa spunem ca descoperirea facuta este din secolul VIII.

DOVADA

„Aceasta descoperire umple un gol” Descoperirea cimitirului este prima proba concreta ca in cronica lui Anonymus* s-a spus adevarul?Aceasta descoperire umple un gol. Anonymus a fost un scriitor medieval si un mare patriot maghiar. Ideea cronicii lui era sa arate cu cata vitejie au cucerit ungurii tara unde locuiesc.

Despre Transilvania este mai nebulos si spune ca era locuita de primitivi, vlahi si slavi, condusi de Gelu. Unii istorici il contesta. Spun ca scrierile nu sunt verificabile pentru ca s-ar fi luat dupa legende.

Concluzia dumneavoastra? Importanta stiintifica a acestei descoperiri este foarte mare. Incercam sa aflam cum traiau acesti oameni si sa vedem daca exista elemente de organizare. Avem ocazia sa vedem evolutia acestei comunitati si poate avem surpriza sa aflam ca este vorba despre localitatea Jucu de azi.

Sapatura asta arheologica incepe sa aduca lumina asupra acestei epoci. A felului cum s-a produs simbioza intre romani si slavi. Nu avem foarte multe dovezi despre romani in aceasta zona pentru ca asezarile lor erau risipite in zona inalta, fiecare cu propria gospodarie, pe care nu ii puteai aduna si disciplina.

*Cronica lui Anonymus mentioneaza faptul ca, la sosirea maghiarilor in Transilvania, acestia au gasit aici o populatie autohtona, romano-slava, aflata sub comanda voievodului Gelu.

Vekov Karoly

„Un vestigiu paleo crestin nu inseamna etnicitate”

Vekov Karoly, istoric si fost parlamentar UDMR, spune ca scrierile lui Anonymus reprezinta un izvor istoric care trebuie folosit cu foarte mare atentie.

„Cu siguranta au existat populatii autohtone in Transilvania in momentul descalecarii. Aici incep dezbaterile, cand incepi sa identifici o populatie dupa bordeie semiingropate sau cand nu exista elemente tipice. Istoricii maghiari, evident in functie de natura descoperirilor, incearca sa le deosebeasca ca apartinand slavilor, ungurilor sau altor populatii si aici se pune problema cine intra in alte populatii. Etnicitatea nu se poate dovedi decat in cazuri speciale, cand exista obiecte tipice apartinand unui anumit grup”, spune istoricul Vekov Karolu. In opinia acestuia, doar vestigiile a doua etnii pot fi identificate. „

Pot fi identificate doar vestigiile slave si mormintele descalecatorilor unguri. Eu, personal, subliniez, pentru ca nu m-am ocupat de arheologie, nu stiu care sunt elementele definitorii populatiei romanesti. Un vestigiu paleo crestin nu inseamna etnicitate in niciun fel”, a spus istoricul maghiar.

Originea disputei

Totul a inceput de la o descriere romana a retragerii aureliene

Istoricul clujean Ovidiu Pecican, profesor la Universitatea „Babes Bolyai”, sustine ca disputa de opinii dintre istorici despre populatia care a fost pentru prima data in Transilvania porneste de la un izvor roman, care sustine ca retragerea aureliana a fost totala, armata, administratie si populatie.

„De aici a pornit discutia pentru ca cei din Scoala Ardeleana sustineau ca nu este adevarata aceasta teorie. De acolo incoace discursul a mers pe acest tip de argumentatie ca a mai existat o populatie daco-romana in zona. Cel care s-a repezit a fost un austriac care a venit cu teoria ca vlahii au emigrat din peninsula balcanica”, a spus Ovidiu Pecican.

Cititi si: EDITORIALUL EVZ: Finlandezii, cei mai patrioti romani