Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a anunțat că o nouă epidemie face ravagii în toată Europa. În ultima vreme, majoritatea deceselor au fost din cauza obezității și a excesului ponderal.

Peste 1,2 milioane de decese pe an au avut loc din cauza obezității. OMS trage un semnal de alarmă și anunță că această epidemie s-a extins în toată Europa.

''Ratele de exces ponderal şi obezitate a atins proporţii epidemice în toată regiunea şi continuă să avanseze'', a avertizat într-un comunicat biroul regional european, care reuneşte 53 de state.

În Europa, un sfert dintre adulţi se confruntă cu kilogramele în plus. Chiar dacă cei mai mulți obezi sunt în SUA, asta nu înseamnă că celelalte state nu întâmpină probleme asemănătoare.

Țările din Europa nu au putut să remedieze această problemă, mai ales după pandemia de COVID-19. Oamenii din toate statele s-au ales cu kilograme în plus, dar acest lucru a devenit un factor de mare risc.

Epidemie de obezitate în toată Europa

''Creşterea indicelui de masă corporală este un factor de risc major în cazul maladiilor non-transmisibile, în special cancere şi afecţiuni cardio-vasculare'', a subliniat directorul OMS Europa, Hans Kluge, citat în raport.

Excesul ponderal şi obezitatea sunt responsabile pentru 1,2 milioane de decese anual, reprezentând peste 13% dintre decesele înregistrate în regiune, potrivit studiului.

Obezitatea duce la peste 13 tipuri de cancer. Această problemă este responsabilă pentru 200.000 de noi cazuri de cancer anual, potrivit OMS. ''Cifra va creşte şi mai mult în anii următori'', a avertizat organizaţia.

Potrivit celor mai recente date disponibile, inclusiv până în 2016, arată că 59% dintre adulţi şi aproape un copil din trei (29% dintre băieţi şi 27% dintre fete) sunt supraponderali în Europa.

În 1975, doar 40% dintre adulţii europeni erau obezi. Excesul ponderal a crescut cu 138% de la acea dată, înregistrând o progresie de 21% între 2006 şi 2016.

Potrivit OMS, pandemia de COVID-19 a agravat situația. Vinovate au fost restricțiile și carantina. Ele au dus la ''o creştere a expunerii la anumiţi factori de risc care influenţează probabilitatea că o persoană să sufere de obezitate sau să fie supraponderală'', a subliniat Kluge.

Oamenii nu au mai vrut și alte restricții în carantină și n-au fost atenți la alimentație. ''Intervenţiile politice care vizează factorii de mediu şi comerciali ai unei alimentaţii nesănătoase (...) sunt susceptibile de a fi cele mai eficiente pentru a inversa epidemia'', a estimat ea.