Schimbarea petrecută în ultimele zile în cadrul administrației prezidențiale, respectiv înlocuirea lui George Scutaru cu generalul Ion Oprișor în funcția de consilier prezidențial pentru securitate națională, a declanșat o mulțime de speculații. O parte din ele le-am prezentat în cursul zilei de ieri. Ele au fost alimentate de o înregistrare a debutului primei ședințe a CSAT în care se vede cum Klaus Iohannis, președintele României, în timp ce dă mâna cu fiecare membru al CSAT trece pe lângă generalul Ion Oprișor, secretarul CSAT, într-o atitudine de aparentă ignorare. Acum apar o altă serie

Un fost consilier prezidențial cu care am stat de vorbă în cursul zilei de ieri mi-a spus că este posibil ca gestul să nu aibă o semnificație deosebită, întrucât generalul Ion Oprișor, în calitate de secretar general al CSAT, ar fi plecat cu președintele României din cabinetul său, în debutul ședinței. Posibil! Dar, în lipsa unor explicații oficiale privind motivele care au stat la baza demiterii consilierului prezidențial George Scutaru, la două luni de la numire, nu ne rămâne decât să încercăm decriptarea situației folosind sursele-alternativă.

Trebuie să fim de acord cu toții că orice modificare la nivelul administrației prezidențiale reprezintă un semnal politic și diplomatic imposibil de ignorat. Înlocuirea bruscă a unui om politic de calibrul lui George Scutaru din cea mai înaltă funcție a administrației prezidențiale cu un militar de carieră, naște o mulțime de întrebări. 

Ce s-a întâmplat în realitate? 

De ce a fost lăsat George Scutaru din brațe de președintele Klaus Iohannis, în condițiile în care își dăduse demisia din Parlament pentru a face parte din echipa sa? 

Are legătură vizita directorului FBI la București cu schimbarea lui George Scutaru?

Iar cea mai importantă întrebare este : 

De ce nu a fost trecut în rezervă generalul Ion Oprișor, concomitent cu numirea sa în funcția de consilier prezidențial pentru securitate națională? 

Este un semnal diplomatic important, sau deocamdată nimeni nu s-a gândit la semnificația unei asemenea numiri? În mod instituțional, funcția de secretar general al CSAT (Consiliul Suprem de Apărare a Țării) este destinată unui general activ al Armatei, fiind o funcție asimilată unui general cu 4 stele. Reprezintă veriga de legătură dintre Președinția României și Ministerul Apărării Naționale. Ea a fost ocupată de generalul Ion Oprișor, încă din anul 2006. Până mai ieri...

Important este faptul că generalul Ion Oprișor este, la data numirii sale în funcția de consilier prezidențial pentru securitate națională, cadru activ al Armatei, deși o simplă căutare pe net vă va spune că a fost trecut în rezervă la data de 1 aprilie 2008. Numai că în realitate, el a fost rechemat în structurile militare active la data de 1 februarie 2009. A fost avansat până la gradul de general cu 4 stele. Și așa a rămas de atunci.

Este o situație neobișnuită, căci așa ceva nu s-a mai întâmplat de la primul mandat de președinte al lui Ion Iliescu, încoace. Asistăm la un semnal politic important sau nimeni nu s-a gândit să-i explice președintelui Klaus Iohannis care este semnificația acestei numiri? Consilierul prezidențial pe probleme de securitate națională este reprezentantul șefului statului în relația cu organismele NATO și alți parteneri strategici, participă la conferințe interne și internaționale, are contacte . Toți sunt oameni care au legătură cu viața civilă și care vor fi surprinși să vadă în această postură un general cu patru stele. 

Ce ați înțelege în locul lor?

1.Situația politico-militară din zonă (conflictul din Ucraina, ofensiva Rusiei, semnalele NATO) a impus mișcarea bruscă făcută de Președintele României? 

2.A fost o rotație a cadrelor improvizată, generată de o situație asupra căreia Președintele nu fusese avertizat de către serviciile de informații românești?

Încă o serie de întrebări importante fără răspuns. Sunt importante și o să vă explic de ce. 

Intrarea României în NATO și UE a presupus, pe lângă o profesionalizare armatei și instituirea controlului civil asupra structurilor militarizate. Așa se face că, din 1996, serviciile de informații (structuri militarizate) au fost conduse de civili, sau militari trecuți în rezervă. Funcția de consilier prezidențial pentru securitate națională, sub toate denumirile schimbate adesea de președinții României, a fost ocupată de un civil. Acum s-a schimbat ceva! După 20 de ani, avem un militar activ în fruntea Departamentului de Securitate Națională. 

Înseamnă că ne pregătim de ceva important?

 

Am trecut în revistă situația militară a fosțtilor consileiri prezidențiali pentru securitate națională, de la Ion Iliescu până la Traian Băsescu, pentru a înțelege semnificația ultimei schimbări:

 

VASILE IONEL (1992-1996)

 

Trecut în rezervă de către Nicolae Ceaușescu cu gradul de general-colonel (Dosarul agentilor GRU in Romania "Corbii"), Vasile Ionel a fost rechemat în cadrele active ale armatei printr-un decret din 28 decembrie 1989 semnat de către președintele Consiliului Frontului Savării Naționale, Ion Iliescu. El a fost numit la data de 28 decembrie 1989 în funcția de șef al Marelui Stat Major al Armatei Române, pe care a îndeplinit-o până la 30 aprilie 1991. 

La data de 1 mai 1991, prin Decret prezidențial, Vasile Ionel a fost numit în funcția de consilier prezidențial, șef al Administrației Prezidențiale (mai 1991 - 1 septembrie 1994), iar apoi consilier prezidențial pentru apărare și siguranță națională în cadrul Administrației prezidențiale, fiind membru al Consiliului Suprem de Apărare a Țării (1 septembrie 1994 [3] - 29 noiembrie 1996).Vasile Ionel a fost înaintat în gradul de general de armată prin Decretul președintelui României nr.196 din 21 octombrie 1994. A fost trecut direct în retragere la data de 1 octombrie 1995, prin aplicarea art. 85 lit. a) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare.

 

DORIN MARIAN (1997-2000) 

 

Civil, fără carieră militară

 

IOAN TALPEȘ (2000-2004)

 

La 8 aprilie 1992, prin decret prezidențial, i se acordă gradul de general-maior. În perioada 9 aprilie 1992 – 31 iulie 1997, Ioan Talpeș a îndeplinit funcția de director al Servicului de Informații Externe (SIE), cu rang de ministru, înlocuindu-l în această funcție pe generalul Mihai Caraman. A avut misiunea de a realiza reforma democratică a serviciilor de informații din România și de a asigura legăturile cu serviciile de informații din țările membre NATO. A fost înaintat la gradul de general-locotenent (cu 2 stele) la 28 noiembrie 1994. Talpeș a demisionat din această funcție la 25 iulie 1997, fiind trecut în rezervă cu gradul de general de corp de armată (cu 3 stele) începând cu data de 1 octombrie 1997. 

După ce acesta a devenit Ion Iliescu președintele României, Talpeș a fost numit în funcția de Consilier Prezidențial, Șef al Departamentului Securității Naționale, Șef al Administrației Prezidențiale (21 decembrie 2000 - 10 martie 2004).

 

 

SERGIU MEDAR (2005-2007)

 

El a fost numit la 3 octombrie 2005 în funcția de Director general la Direcția Generală de Informații a Apărării, după trecerea în rezervă a generalului Gheorghe Rotaru. Deși anunțase că funcția va fi ocupată de un om politic, președintele României, Traian Băsescu, l-a numit la 25 noiembrie 2005 pe generalul-locotenent cu 3 stele Sergiu Medar în funcția de consilier prezidențial pentru apărare și securitate națională. În această calitate, gen. Sergiu Medar a fost numit în funcția de șef al nou-înființatei Comunități Naționale de Informații (CNI) și de membru al Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).

Rolul său era de a coordona activitatea operativă și de planificare a strategiilor de securitate a Comunității de Informații. Ca membru de drept în două dintre nivelurile Comunității - cel de comandă și cel operativ, el a asigurat practic legătura dintre președintele Traian Băsescu și Comunitate, dintre președintele țării și toate serviciile secrete.

Prin Decretul nr. 1.373 din 28 decembrie 2005, Sergiu Medar a fost înaintat la gradul de general cu patru stele și a fost trecut în rezervă cu noul grad începând din data de 31 decembrie 2005.

 

MIHAI STĂNIȘOARĂ (2007-2008)

 

Civil, fără carieră militară

 

IULIAN FOTA (2009-2014)

 

Civil, fără carieră militară

 

ION OPRIȘOR (2015-prezent)

 

Este avansat pe rând la gradele de locotenent-colonel (1995) si colonel (2000). Lucreaza apoi în cadrul Statului Major General ca sef al Biroului Doctrine în Directia Doctrina si Instructie, sef al Biroului Doctrine în Directia Planificare Strategica. În data de 27 septembrie 2003, este numit ca expert în cadrul Departamentului Securitatii Nationale al Administratiei Prezidentiale. El a fost adjunctul lui Viorel Bârloiu, secretarul general al CSAT în mandatul lui Ion Iliescu. La 1 noiembrie 2004 a fost avansat la gradul de general de brigada (cu o stea). În anul 2005 a absolvit Colegiul National de Aparare. 

A fost numit la data de 1 mai 2005 în functia de consilier în cadrul secretariatului Consiliului Suprem de Aparare al Tarii (CSAT). După demisia din 6 ianuarie 2006 a generalului Viorel Bârloiu din functia de consilier de stat si secretar al CSAT, atributiile acestuia au fost preluate, în mod neoficial, de către generalul Ion Oprișor. 

Abia după zece luni de la demisia lui Viorel Bârloiu, la data de 20 noiembrie 2006, presedintele Traian Basescu l-a numit oficial pe generalul Ion Oprișor în functia de secretar al CSAT cu rangul de consilier de stat. La 23 decembrie 2006, Ion Oprișor a fost înaintat la gradul de general-maior (cu doua stele). La data de 1 aprilie 2008 a fost avansat la gradul de general-locotenent si trecut în rezervă.

La 1 februarie 2009, generalul Ion Oprișor a fost chemat din rezervă pentru a fi reactivat în cariera militară, ca secretar general al CSAT. Potrivit Președintiei, la momentul trecerii in rezervă, generalul Ion Oprișor a ieșit la pensie pe caz de boală.