Metropola Ciudad de Mexicse scufundă de mai bine de 120 de ani. În ultimele decenii, însă, fenomenul a căpătat proporții înspăimântătoare, în unele părți ale imensului oraș ajjungându-se la 50 de centimetri pe an. Ultimul studiu arată că în următorii 150 de ani, orașul ar putea coborâ cu 30 de metri.

Ciudad de Mexico, situație gravă

Un nou studiu dat publicității de revista JGR Solid Earth susține că procesul nu mai poate fi inversat, în ciuda măsurilor luate de autorități în ultimii ani. Riscurile sunt mari, pentru că există riscul de a fi poluate apele potabile subterane, iar aceste ape vitale pentru milioanele de locuitori ai metropolei. Mai mult de trei sferturi din apa potabilă provine din puțuri care extrag apă din pământ și continuă să epuizeze stratul subteran de apă.

De vină sunt, potrivit studiului, secolele în care a fost exploatat stratul acvifer.

O problemă veche care se agravează rapid

Orașul a fost construit pe ceea ce a fost odată Lacul Texcoco. Acum, însă, fundația pe care este așezată metropola este atât de uscată, încât crăpă și se comprimă.

Forajul în cîutarea apelor subterane nu a fost limitat până la sfârșitul anilor 1950, moment în care orașul Mexic se scufunda deja cu aproape 28 de centimetri pe an. În 2014 a fost dat în folosință tunelul un tunel destinat să ajute la prevenirea inundațiilor și a supraexplotării resurselor subterane de apă.
În primă fază, tunelul a încetinit rata scufundării, care a revenit pentru un timp la înapoi la 9 centimetri pe an. Problemele s-au agravat vertiginos, însă, pe măsură ce populația orașului a crescut, iar dezvoltarea a crescut exponențial.

Oamenii de știință din SUA și Mexic analizează de mai bine de un secol datele, folosind în ultima vreme iși informații ofite de sistemul GPS și de radarul de diafragmă sintetică interferferometrică. Conform experților, nivelul de scufundare la metropolei Ciudad de Mexico nu mai are legătură cu cantitatea de apă pompată din pământ. „În schimb, reflectă compactarea constantă a vechiului fund al lacului pe care a fost construit orașul”, relatează American Geophysical Union.

Riscul unei catastrofe ecologice

Potrivit AGU, secole de extracție a apei au împins apele subterane și mai mult în subteran, iar mineralele din albia lacului uscat s-au comprimat, „provocând micșorarea și diminuarea pământului”./ Mai precis, straturile de lut de sub Ciudad de Mexico s-au comprimat cu 17%, potrivit raportului, iar fenomenul „este aproape completireversibilă”.

Dacă nivelul apei nu va fi ridicat, straturile de argilă din albia lacului vor continua să se comprime, în continuare, cu până la 30%, ceea ce ar face orașul să se scufunde cu mai bine de 30 de metri.

Drept urmare, orașul scufundat devine din ce în ce mai vulnerabil la inundațiile produse de ploii și apele care vin din munții Sierra Madre. Aceste a inundații ar putea polua în cele din urmă apele subterane, ducânsd la o criză ecologică gravă: „ o criză dublă de apă și subsidență dacă nu sunt implementate acțiuni drastice de gestionare a apei”, scriu cercetătorii.
Unii experți sugerează că apa de ploaiear fi o soluție „viabilă și necesară” pentru criza apei din oraș.

„Recoltarea apei de ploaie oferă o soluție simplă, practică, dovedită și ieftină, care ar putea furniza apă timp de până la șase luni în case și școli”, a declarat pentru BNamericas Eduardo Vázquez, director executiv al fondului de apă din Mexico City Agua Capital, noteaz[ ziarul britanic Daily Mail,