Ecuadorul a început să îl judece pe Rafael Correa pentru corupție. El a prezidat țara timp de un deceniu (2007-2017) și este acum un personaj central într-o seriet de procese penale cunoscute de ecuadorienidrept „Cazul Mitelor”. Alte 20 de persoane sunt, de asemenea, judecate alături de el, printre acestea figurând fostul vicepreședinte Jorge Glas.

Economist, în vârstă de 56 de ani, fostul președinte obişnuieşte să fie recunoscut ca unul dintre liderii unei mișcări de stânga latino-americane din secolul trecut, îndeosebi datorită populismului antiliberal, evidențiat în episoadele de renegociere cu creditorii externi, unul dintre acestea cu Brazilia în perioada mandatului lui Lula. În esență, totuși, a guvernat fără a schimba bazele economiei, dolarizate de la prăbușirea din 1998.

Afacerile suspecte ale lui Correa și ale prietenilor săi au fost dezvăluite în anchetele Operațiunii Lava-Jato [operaţiune anticorupţie în care au fost implicaţi numeroşi politicieni de vârf din Brazilia, precum şi oameni de afaceri proeminenţi; n. trad.]. Au fost peste 50 de milioane de dolari plătite drept mită de furnizorii guvernului, în special grupul Odebrecht. Managerii Odebrecht din Ecuador și ai grupurilor locale au relatat detalii despre mita care i-a fost dată lui Correa și partidului său, Alianza País.

Pe lângă mărturii, procuratura ecuadoriană a adus în fața instanței peste trei sute de dosare cu documente ale preşedinţiei și ale unor întreprinderi referitoare la perioada 2012-2016, care demonstrează ingineria mitelor, adesea cu detalii privind plățile efectuate.

O parte din operațiuni a fost codificată: „un palo” însemna un milion de dolari; „SP” a fost parola folosită pentru Correa („Señor Presidente”); „JG” sau „L1” („Leader 1”) se aplica pentru plățile destinate deputatului Jorge Glas.

Probabil ca procesul să dureze câteva luni. Correa, autoexilat în Belgia și aflat sub mandat de arestare în Ecuador, a ales exemplul de ocazie preferat de contemporanii săi aflaţi la putere, cum ar fi Lula, argentiniana Cristina Kirchner și bolivianul Evo Morales, declarându-se victimă a „persecuției” într-un presupus războijuridic („lawfare”) condus de „imperialismul” al cărui duşman se proclamă a fi.

Acum, își anunță candidatura la alegerile din 2021. Conform calendarului electoral ecuadorian, listele de candidați apţi să participe la alegerile de anul viitor vor fi cunoscute abia în luna septembrie.

Până atunci, fostul președinte Correa se va juca cu timpul în conceperea strategiei sale de apărare, aceea de victimizare politică. Este legitim.

Problema va rămâne, însă, aceeași: mult prea multele dovezi de corupție sistemică din timpul guvernării sale.

Traducerea: Iulia Baran, RADOR

Te-ar putea interesa și: