Elevii care participă la astfel de competiții și iau premii, vor primi din partea administrației locale, burse de performanță. În Capitală, acestea pornesc de la 50 lei și urcă până la 600 lei.

În anul școlar 2014-2015, erau 319 de astfel de competiții școlare, în anul 2015-2016, erau 287. În anul școlar 2016-2017, aceste concursuri au ajuns la 740, iar pentru anul școlar 2017-2018, acestea au ajuns la 2.888. „Cu excepția anului școlar în curs, când bugetul alocat de Ministerul Educației Naționale compețiilor școlare s-a ridicat la suma de 6 milioane lei, în ultimii cinci ani acesta a fost de 5 milioane lei”, precizează pentru EVZ, Ministerul Educației.

O bătaie de joc

Reprezentantul părinților a rămas șocat când a auzit de la jurnaliștii EVZ câte concursuri sunt aprobate de Ministerul Educației. „Sunt foarte multe. Este o bătaie de joc și este, din nou, pusă presiune pe umerii copiilor cu ajutorul părinților. Se exagerează. Din punctul meu de vedere, ar trebui să fie mult mai puține. Este incredibil cum ne batem joc de copii. Nu înțeleg de ce MEN-ul ar aproba totuși atâtea concursuri. În ritmul ăsta, peste 4-5 ani vom avea 10.000 de astfel de concursuri. Trebuie să fie un substrat aici. Nu cred că sunt atât de mulți binevoitori fără să pună bani din buzunar și să cheme copiii să participe la aceste concursuri”, a declarat pentru EVZ, Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți.

 Concursurile – prilej pentru profesori

Președintele Consiliului Na ți onal al Elevilor este de părere că aceste concursuri aprobate de MEN sunt de fapt realizate pentru cadrele didactice, ca acestea să obțină diplome pe care să și le adauge în dosarul personal sau să beneficieze de excursii. „Concursurile școlare au devenit un prilej pentru ca profesorii să își mai adauga niște hârtii la dosar, nimic mai mult. Faptul că avizarea concursurilor școlare se face după ureche, cu o frecvență colosală, ne demonstrează, încă o dată, că ar trebui să primeze calitatea, nicidecum cantitatea. Privind în perspectivă, este imperios să ne punem câteva întrebări: vrem concursuri prin care să le stimulăm abilitățile elevilor sau excursii prin țară pentru cadrele didactice?”, a declarat pentru EVZ, Antonia Pup, președinele structurii.

Își uită adolescența îngropându-se în caiete

„Concursurile și olimpiadele școlare pot reprezenta o modalitata prin care elevii să își demonstreze că au absorbit anumite cunoștințe la un nivel înalt, poate mult mai înalt decât al celorlalți. În schimb, de cele mai multe ori, se creează iluzia că un elev care a mers la multe olimpiade și concursuri va avea, inevitabil, și succes în viață. Aici apare pericolul, ne găsim în ipoteza în care elevii uită de absorbția de competențe, uită să își trăiască adolsecența îngropânduse în caiete și fișe de învățat pentru cât mai multe concursuri, de multe ori pentru că unii profesori îi obligă să participe la olimpiade, deși acest lucru este interzis prin Statutul Elevului. Firește, dacă iau un rezultat mic, li se spune că au pătat numele liceului, ceea ce poate fi o presiune destul de mare pentru elevi. Un număr atât de mare de concursuri nu poate ajuta cu nimic atâta vreme cât nu există un filtru care să le păstreze pe acelea care se concentrează pe competențe. În caz contrar, riscăm să fim o generație de olimpici, dar care, la ieșirea din liceu, se orientează cu greu în viață”, a declarat pentru EVZ, Mihai Tănase, președinte Asociația Elevilor din Constanța Federația Elevilor din România

Utile, dar nu trebuie să fie obligatorii

Aceste competiții școlare sunt utile în opinia profesorilor, dar cu amendamentul ca elevii să nu fie obligați să participe la ele. „În experiența mea de peste 25 de la catedră, leam propus elevilor consursuri. Dar nu i-am obligat niciodată. Este de plâns dacă unii colegi îi obligă. Cred că nu înțelegem ce înseamnă să fii un bun pedagog. Aceste competiții școlare sunt foarte utile și fac parte din performanța copiilor. Știu că elevilor le place să participe, mai ales dacă sunt adaptate, dacă sunt creative și nu acele concursuri la care trebuie să trimită un eseu și să aștepte să fie punctat. Ce mi-aș dori eu este ca pe viitor să nu mai fie o harababură în timpul anului școlar și să tot apară concursuri peste noapte”, a explicat pentru EVZ, profesorul Viorica Stan.

Îmbătarea cu falsa performanță

„Riscul infuziei de compe tiții școlare organizate de entități private este o îmbătare cu falsa performanță, care ne face să uităm de rostul școlii – dezvoltarea competențelor de care educabilul are nevoie pentru a performa în societatea de mâine. O școală cu premii la fazele superioare ale olimpiadelor și concursurilor, dar unde la clasă profesorul de matematică lucrează doar cu acei 2-3 elevi care fac performanță, nu înseamnă că este o școală bună. În cazul multiplelor concursuri private, la care sunt necesare taxe de participare, mai întâlnim un risc și anume: transformarea lor într-o afacere pentru anumite entități, cu sprijinul unor cadre didactice care îi îndeamnă pe elevi să participe, promițându-le chiar note de 10”, a declarat pentru EVZ, Alexandru Manda, expert educațional Societatea Academică Română.

Afacerea din spatele competițiilor școlare

„Competiţiile şcolare includ olimpiade și concursuri şcolare, organizate pe discipline de învăţământ şi domenii de pregătire profesională, concursuri de creaţie, festivaluri cultural-artistice, campionate şi concursuri sportive şcolare pentru elevi.

Aceste concursuri școlare sunt organizate cu scopul de a promova fairplay-ul (n.r. jocul corect) unei adevărate competiții, valorile culturale și valorile fundamentale ale eticii. Acestea sunt organizate de către Ministerul Educației Naționale, Inspectoratele Școlare Județene sau unitățile de învățământ preuniversitar din sistemul de învățământ românesc în parteneriate cu diferite organizații sau societăți culturale, științifice cu care s-au încheiat acorduri sau protocoale de colaborare”, se arată într-un răspuns a Ministerului Educației, pentru EVZ.

Cum s-a fraudat bugetul de stat

În anul 2015, polițiștii au efectuat 80 de perecheziții în Capitală și în alte 7 județe, într-un dosar penal având ca obiect săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală, spălare de bani, delapidare şi conflict de interese. Acţiunea ar fi vizat Asociaţia Arhimede, care ar fi organizat ilegal, concursuri de matematică în şcolile de stat. Anchetatorii au descoperit că doar între 2010 si 2015, asociaţia ar fi prejudiciat bugetul de stat cu 3,1 milioane de euro.

Un profesor care asista la concursul Arhimede primea 2,5 lei pentru fiecare elev înscris, profesorul care corecta lucrările primea 3,5 lei, iar coordonatorul centrului în care se desfăşura concursul încasa 2.5 lei pentru fiecare elev. Restul de 16,5 lei intrau în conturile profesorului Petruş şi ale asociaţiei cu titlu de sponsorizare sau cotizaţie. Astfel, bugetul statului era ocolit.

Te-ar putea interesa și: