O gaură neagră supermasivă, surprinsă în momentul în care se „trezește” la viață

O gaură neagră supermasivă a fost observată de cercetători în timp ce se „trezește” la viață din starea sa latentă și începe să atragă materie din împrejurimi. Cercetătorii au anunțat marți că e pentru prima oară când văd în timp real un astfel de proces.

Telescoape terestre și spațiale au fost folosite pentru a monitoriza evenimentele din centrul galaxiei SDSS1335+0728, situată la aproximativ 360 de milioane de ani-lumină de Terra în constelația Fecioarei.

Un an-lumină înseamnă distanța pe care lumina o parcurge într-un an calendaristic, echivalentă cu aproximativ 9,5 trilioane de kilometri.

Gaura neagră, situată în mijlocul Căii Lactee

Gaura neagră din centrul galaxiei Calea Lactee, cunoscută sub numele de Sagittarius A*, are o masă de patru milioane de ori mai mare decât cea a Soarelui nostru.

Deși unele studii o descriu ca pe un „gigant blând” datorită liniștii sale actuale, există perspective în care în viitor ar putea deveni o entitate extrem de activă și tumultuoasă.

În vecinătatea unei găuri negre supermasive, mediul poate deveni extrem de tumultuos, fiindcă aceasta dezintegrează stele și consumă orice alt material aflat în raza sa gravitațională.

Gaura neagră SDSS1335+0728 a format în jurul său un disc de materie difuză în rotație, în care o parte din material a fost absorbit.

Acest disc, cunoscut sub numele de disc de acreție, emite energie la temperaturi extrem de ridicate, uneori depășind chiar luminozitatea întregii galaxii.

Totul poartă numele de „nucleu galactic activ”

O astfel de zonă strălucitoare și compactă, alimentată de o gaură neagră supermasivă în centrul unei galaxii, este cunoscută sub denumirea de „nucleu galactic activ”.

„Aceste nuclee se caracterizează prin faptul că emit cantităţi mari de energie la o varietate de lungimi de undă, de la raze radio la raze gamma. Ele sunt considerate unele dintre cele mai luminoase obiecte din Univers”, a declarat astrofizicianul Paula Sanchez Saez de la Observatorul European de Sud din Germania, autorul principal al studiului publicat în revista Astronomy & Astrophysics.

Ea a subliniat importanța studierii nucleelor galactice active în înțelegerea evoluției galaxiilor și a comportamentului găurilor negre supermasive.

Galaxia, cu o dimensiune de aproximativ 52.000 de ani-lumină și o masă echivalentă cu aproximativ zece miliarde de stele de mărimea Soarelui, a fost monitorizată timp de decenii înainte de a fi observate schimbări semnificative în 2019.

Luminozitatea din centrul galaxiei a crescut în observațiile ulterioare.

Ce poate activa o gaură neagră supermasivă

Astrofizicianul și coautorul studiului, Lorena Hernandez Garcia de la Universitatea Valparaiso din Chile, a menționat că în acest caz nu s-au detectat jeturi vaste de particule cu mare energie, pe care uneori găurile negre supermasive le emit în spațiu.

Prin urmare, momentan nu se cunosc motivele care ar putea să ducă la activarea unei astfel de găuri supermasive.

„Ar putea fi un proces natural al galaxiei. Ştim că o galaxie trece prin diferite faze de activitate şi non-activitate în timpul vieţii sale. S-ar putea întâmpla ceva care să determine o galaxie să se activeze, cum ar fi, de exemplu, o stea care cade în gaura neagră”, a adăugat Lorena Hernandez Garcia.

Conform cercetătorilor, dacă observațiile nu reflectă debutul unui nucleu galactic activ, ar trebui să fie un fenomen astrofizic fără precedent până în prezent, potrivit Agerpres.