O amintire a lui Teodosie: Ce „rugăciune” le dădea IPS Pimen copiilor care vizitau Putna în comunism

Adrian Pătrușcă
29 mai 2020, 17:14

Arhiepiscopul Tomisului l-a pomenit astăzi pe IPS Pimen, la împlinirea a 9 zile de la trecerea la cele veșnice a arhiereului Sucevei și Rădăuților.

Două personalități mari i-au marcat viața: Sf. Voievod Ștefan Cel Mare, de care vorbea cu atâta însuflețire, și poetul Mihai Eminescu, care a fost poetul ce ne-a dus faima noastra în toată lumea și care cu adevărat a iubit neamul și țara. Iată! Acesta este Înaltpreasfințitul Pimen! Și când unii îl mai întrebau de partea cea din Est a Moldovei, care era la noi, ce să le spună?! „Iată, acolo, unii care au dorit ceea ce nu le aparținea, ne-au luat partea aceea, dar tot Români sunt acolo!” Și la o sărbătoare a Sfântului Voievod s-a adus pământ din toate provinciile românești. Pentru că Sfântul Ștefan Cel Mare știm că a făcut biserică și la Chilia, și la Cluj pe Dealul Feleacului, biserică moldovenească în stilul său ștefanian, a iubit toate provinciile Țării Românești. Și, iată, s-a adus pământ de peste tot: și din Banat, și din Oltenia, din Transilvania din Maramureș, din Dobrogea, din Moldova ... Și lipsea pământul din Basarabia. Și au întrebat : „Dar de ce lipsește pământul de acolo?” Și a zis (Înaltpreasfințitul Pimen) : „Drumurile sunt grele... nu au putut să ajungă.” Ca să nu pună vreo vină cuiva. Avea atâta înțelepciune, atâta putere de a stăpâni lucrurile... Înaltpreasfințitul Pimen a fost slujitorul deplin, a fost slujitorul care s-a identificat cu bătrânii care sufereau, de aceea a făcut mai multe așezăminte... și de bătrâni și de copii... Și avea... o dorință sfântă: poeziile din vremea copilăriei sale... le-a reedita , poezii frumoase, care se învățau și la limba română, și la religie. Și mie mi-a cerut niște poezii. Era un om atât de preocupat de oameni, de copii, de tineri, de oameni de toate vârstele; iubea istoria, iubea literatura, iubea mănăstirile, toată țara l-a plâns, mii de oameni, poate douăzeci – treizeci de mii pe cale... sau patruzeci de mii ne-au întâmpinat. Ne miram de unde sunt atâția oameni! Toți voiau să își ia rămas bun de la parintele lor. Iată, am avut și eu acum ocazia să mă răcoresc, să spun dragostea mea , aprecierea și mângâierea... că l-am avut părinte sufletesc pe Înaltpreasfințitul Părintele nostru Pimen. Îl voi pune mereu în rugăciunile mele. Și care l-ați cunoscut, să-l puneți în pomelnicul dumneavoastră, pentru că a fost ca un Patriarh al rugăciunilor, al smereniei, al dragostei, al copiilor, al vârstnicilor și al tinerilor. A iubit țara, a iubit istoria, a iubit frumosul, a iubit tot ce s-a scris pentru noi și a iubit demnitatea neamului românesc . Dumnezeu sa-l ierte și veșnică să-i fie pomenirea! Amin!”

https://www.facebook.com/arhiepiscopiatomisului.ro/videos/555511395160704/?t=5