Ultimele rapoarte pe justiţie ale Comisiei Europene arată în continuare că în cele două ţări corupţia este endemică, statul de drept este firav iar criminalitatea, în special în Bulgaria, a atins un nivel îngrijorător.

Acum cinci ani, când cele două ţări au aderat la UE, aceste probleme erau evidente. România şi Bulgaria au fost totuşi acceptate din convingerea că apartenenţa la blocul comunitar va încuraja reformele democratice în timp ce excluziunea ar fi îngreunat eforturile de modernizare.

Dar acum Comisia Europeană are datoria de a acţiona. Are la dispoziţie câteva mijloace. Poate suspenda fiondurile structurale şi de dezvoltare în valoare de sute de milioane de euro. Bruxelles-ul a amânat deja decizia de a primi România şi Bulgaria în Spaţiul Schengen, din aceleaşi motive, aminteşte New York Times.

Sancţiunea cea mai dură ar fi însă suspendarea dreptului de vot al celor două ţări în Consiliul European. România şi Bulgaria nu se vor mai putea astfel pronunţa asupra unor chestiuni care le-ar putea viza direct.

Un consens în rândul ţărilor comunitare este însă greu de atins pentru a se putea lua o astfel de decizie fără precedent în UE, admite cotidianul american. Dar dacă UE respectă într-adevăr principiile democratice, statul de drept ţi drepturile omului, atunci ar trebui să ia această opţiune în calcul la modul cel mai serios.

O astfel de decizie ar transmite un semnal puternic ţărilor care vor să adere la UE, precum Serbia, potrivit căruia Bruxelles-ul nu va permite corupţiei să îi pângărească eforturile de extindere.

La urma urmelor, tranziţiile neîncheiate din România şi Bulgaria arată clar dificultăţile cu care UE s-ar putea confrunta în cazul celorlalte ţări din Balcani care speră la aderare, conchide New York Times.