Abuzul de pastile în boli cauzate de virusuri afectează apărarea organismului. Studii recente arată că excesele distrug inclusiv bacteriile bune, aducând afecţiuni precum diabet, astm ori cancer.
Nu este nicio îndoială că antibioticele, atunci când sunt date când trebuie, salvează vieţi, însă de foarte multe ori nu sunt respectate indicaţiile. Studiile arată că medicii prescriu frecvent antibiotice înainte de a şti dacă este vorba despre o infecie virală sau bacteriană. Dacă e vorba despre un virus, cum sunt cele care provoacă răcelile şi gripele, antibioticele nu ajută. În plus, şi bolnavii abuzează de aceste medicamente, folosindu-le din proprie iniţiativă. Soldăţeii care ne apără cad seceraţi Abuzul de astfel de medicamente are două mari efecte negative. "Pe de o parte, forţează şi accelerează mecanismul de re zistenţă la antibiotice şi, pe de altă parte, distruge flora saprofită care are rol de soldat la poarta de intrare în organism", atenţionează medicul Doina Azoicăi, epidemiolog la Spitalul de Pneumologie din Iaşi. Un studiu publicat în "Journal of the American Medical Association" a arătat că medicii prescriu antibiotice pentru mai bine de 60% dintre adulţii cu infecţii de căi aeriene superioare, care sunt de regulă cauzate de virusuri. Un alt studiu, din 2010, a arătat că mulţi doctori prescriu antibiotice chiar şi după ce testele arată că este vorba despre o infecţie virală. Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC) a emis săptămâna trecută mai multe rapoarte care privesc utilizarea de antibiotice în UE. Potrivit ultimelor date, rezistenţa la antibioticele de ultimă generaţie e în continuă creştere. Cel mai mare consum se înregistrează în ţările din sudul şi estul continentului, iar cel mai scăzut în ţările nordice. Cele mai multe astfel de medicamente se consumă în Grecia, urmată îndeaproape de Italia, Franţa şi Belgia. Deşi, în privinţa consumului de antibiotice, România se află pe ultimul loc din UE (alături de Norvegia, Suedia, Germania şi Olanda), în ceea ce priveşte rezistenţa la antibiotice, lucrurile stau cu totul altfel. Românii, campioni la rezistenţa la antibiotice România este ţara europeană cu cele mai multe cazuri de pneumococ rezistent la penicilină şi macrolide şi se află pe locul al doilea în topul prevalenţei stafilococului auriu rezistent la meticilină (alături de Spania, Italia, Grecia şi Ungaria). Tot pe locul întâi suntem la rezistenţa la bacilul piocianic (Pseudomonas aeruginosa) rezistent la ceftazidimă şi aminoglicozide (tratează meningita, tuberculoza sau pneumonia). Cauzele aceste situaţii sunt două. Prima: utilizarea unei clase de antibotice pentru un timp prea îndelungat. Acest lucru determină adaptarea micro-organismelor care, în timp, nu mai răspund la tratament. "E o regulă de utilizare ciclică. Pe baza unor consensuri se dă recomandarea ştiinţifică de schimbare a clasei de antibiotice", mai explică epidemilogul. Cea dea doua cauză o reprezintă utilizarea excesivă a antibioticelor. "Populaţia trebuie să fie educată să ia antibiotice doar la recomandarea medicului", spune Doina Azoicăi. În ceea ce îi priveşte pe medici, aceştia sunt obligaţi să respecte un standard de prescriere. "Antibioticele nu se prescriu în infecţii virale, micotice sau parazitare". Există o clasă de antibiotice care se administrează în scop preventiv, însă o astfel de decizie ţine de competenţa medicului. Abuzul de antibiotice nu duce doar la creşterea rezistenţei la ele, ci poate distruge şi bacteriile "bune" din corp. Unele cercetări arată că uciderea acestor bacterii bune din intestin poate duce inclusiv la creşterea numărului de boli cronice precum astm, obezitate ori cancer. Citiţi şi:
- Remedii şi pastile interzise în răceli ori gripe
- Cele mai rele virusuri gripale şi cele mai grave complicaţii