Politica
De ce nu a susținut UDMR MOȚIUNEA de CENZURĂ. Se cere INTERVENȚIA CURȚII CONSTITUȚIONALE! Explicațiile EXPLOZIVE ale unui parlamentar mureșean
Liceul de limbă maghiară din Târgu Mureș și oficializarea limbii maghiare în administrație au fost monedele cu care PSD a cumpărat susținerea UDMR pentru Cabinetul Dăncilă, acuză un deputat PMP.
Deputatul Partidului Mişcarea Populară (PMP) Mureş, Marius Paşcan, a declarat, marţi, că Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR) nu a susţinut moţiunea de cenzură împotriva Guvernului întrucât a primit în schimb înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic (LTRC) la Târgu Mureş şi oficializarea limbii maghiare în administraţia centrală.
„Este evident trocul politic pentru care UDMR nu a susţinut moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Dăncilă. Udemeriştii au primit, în schimb, înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic la Târgu Mureş, printr-o Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului, şi oficializarea neconstituţională a limbii maghiare în administraţia publică centrală, prin instituţiile prefectului şi serviciile deconcentrate ale ministerelor. (...)
Noul Cod Administrativ oficializează limba maghiară în România. După mai multe asalturi şi eşecuri repetate pentru modificarea Legii administraţiei publice locale, prin care UDMR urmărea de mai mulţi ani inserarea unor amendamente discreţionare în materia drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, astăzi, prin complicitatea coaliţiei trădării naţionale PSD-ALDE, udemeriştii se pregătesc să sărbătorească un important succes, reprezentând un pericol pe termen lung pentru România.
Mai precis, prin noul Cod Administrativ, pe cale să fie adoptat de Parlament, este parafată legislativ strategia pe termen lung de edificare a autonomiei teritoriale pe criterii etnice, în regiunile botezate separatist drept 'Ţinutul Secuiesc' şi 'Partium'”, a arătat Marius Paşcan, într-un comunicat de presă.
Prin noul Cod Administrativ, în care au fost incluse cu „dedicaţie specială” aproape toate amendamentele UDMR, se constată „deteriorarea statutului de limbă oficială chiar a limbii române”, mai acuză Pașcan.
„Este introdus caracterul obligatoriu al limbii maghiare în instituţiile prefectului şi serviciile publice deconcentrate ale ministerelor. Concret, serviciile deconcentrate, care reprezintă extensii directe ale Guvernului României, precum Agenţia Naţională pentru Administrare Fiscală, pentru Protecţia Consumatorului, Protecţia Mediului sau pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, ori Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, precum şi alte zeci de instituţii deconcentrate vor fi obligate să oficializeze limba maghiară, pe lângă limba română", a susţinut deputatul PMP.
El a mai arătat că separatismul în relaţiile interetnice „este un curent propagat tot mai agresiv de către UDMR şi politicienii maghiarimii din România”, iar implementarea limbii maghiare în instituţiile de stat nu face decât să izoleze şi mai mult cele două comunităţi, română şi maghiară.
Pașcan consideră că celor peste 350.000 de etnici maghiari din România care au obţinut cetăţenia ungară, potrivit normelor internaţionale, li se schimbă statutul, în sensul că aceştia ies de facto din categoria de membri ai unei minorităţi etnice şi intră în categoria unor membri ai unei alte naţiuni.
„Se cuvine să analizăm întregul context din perspectiva declaraţiilor premierului Ungariei, Viktor Orban, care a susţinut, inechivoc şi răspicat, că urmăreşte 'unificarea naţiunii peste graniţe', informându-i în acest sens, printr-o scrisoare, pe cetăţenii ungari aflaţi în afara graniţelor Ungariei. Mai mult, prin FIDESZ, Orban doreşte să aducă amendamente şi Constituţiei Ungariei, prin care să exprime aderenţa la 'stabilirea auto-guvernării' comunităţilor maghiare din afara graniţelor. UDMR tocmai consfinţeşte acest deziderat periculos pentru România, punând în operă, prin complot şi în complicitate cu PSD-ALDE, oficializarea de jure a limbii maghiare în administraţia publică din România”, a mai arătat Marius Paşcan.
El a mai precizat că Partidul Mişcarea Populară va sesiza Curtea Constituţională a României imediat ce acest proiect legislativ va fi adoptat de Camera Deputaţilor, în calitate de cameră decizională.
Recomandările noastre
