Mulţi dintre micii deponenţi la fondul public de subscriere destinat, în anul 2001, construirii Dracula Park se luptă şi acum să-şi recupereze banii.
După ce proiectul realizării unui parc tematic la Sighişoara şi apoi la Snagov a fost anulat, deponenţii au dorit să-şi recupereze sumele depuse. Unii au reuşit, alţii nu. Asta pentru că administratorii fondului au decis înfiinţarea unei firme care să administreze banii celor care depuseseră bani: fie persoane fizice, fie persoane juridice. Astfel, societatea pe acţiuni Dracula Park, cu sediul în Bucureşti, a ajuns să investească banii din depuneri pe bursă şi în proiecte imobiliare. "Eu am investit banii pentru realizarea unui parc, nu pentru a fi acţionar la o firmă care are alt obiect de activitate", se plânge Marius Balâc, unul dintre românii care şi-a investit economiile în acest proiect. "Am fost păcălit" Marian Balâc avea în urmp cu zece ani 27 de ani. "Munceam de doi ani. Eram inginer. Avem mici economii, de vreo 100 de milioane de lei vechi. Puteam să aleg să-mi iau o maşină, un automobil mediu. În schimb, am văzut la televizor reclamele cu Dracula Park. Mulţi politicieni susţineau proiectul. M-am uitat şi pe un proiect şi mi-a plăcut ideea. Cred că ar fi fost benefic un astfel de parc. Aşa că mi-am riscat banii şi i-am dat fondului public de subscriere. În loc să-mi iau maşină, i-am investit în Dracula Park", îşi aminteşte arădeanul. Au urmat anulări succesive ale proiectului. Mai întâi, locaţia de la Sighişoara nu era bună pentru că zona făcea parte din patrimoniul istoric. Apoi, a apărut varianta ridicării proiectului la Snagov. "Şi acest proiect a fost anulat. Era deja 2006. Am sperat să-mi iau banii înapoi. Nu-mi părea foarte rău că se întârziase ridicarea parcului, pentru că în continuare credeam în proiect, iar banii îi ştiam la fond. După ce s-a anulat, am încercat să-mi recuperez banii. Fondul de investiţii s-a transformat într-o firmă şi apoi a fost imposibil să-mi recuperez banii. Asta pentru că administratorii spun că primesc aprobarea Adunării Generale a Acţionarilor, la care micii deponenţi nu pot participa pentru că sunt răspândiţi în toată ţara. De atunci, în fiecare an, încerc să-mi recuperez investiţia. Nu vreau să fiu acţionar la o firmă de imobiliare", ne-a declarat bărbatul. Micii deponeţi şi-au făcut şi o asociaţie Un alt păgubit este Claudiu Brânzei din Baia Mare. "De zece ani ne duc cu vorba. Nu am văzut niciun ban. Mereu spun că se va face parcul. Eu mi-am depus banii şi nu am primit ce mi s-a promis. Prin urmare, aş dori să primesc suma investită înapoi", ne-a declarat Claudiu Brânzei unul dintre micii acţionarii ai fondului. De altfel, băimăreanul a înfiinţat o asociaţie a acţionarilor de la Dracula Park. "Dorim să ne strângem cât mai mulţi pentru a da administratorii în judecată şi să ne recuperăm banii. Eu am pierdut 140 de milioane de lei vechi. Am încercat la toate autorităţile, inclusiv la Protecţia Consumatorului, însă nimeni nu ne-a ajutat", ne-a mai declarat Claudiu Brânzei. Instanţa poate decide restituirea banilor Reprezentanţii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului ne-au declarat că situaţia nu poate fi rezolvată de către instituţia în cauză. "Cazul prezentat nu este de competenţa noastră", susţin oficialii ANPC. Rezolvarea problemei se poate face doar în instanţă, este opinia lui Mihai Titichi, avocat şi expert al Centrului European de Protecţia Consumatorului din România. "Problema menţionată nu ţine de protecţia consumatorilor, prin urmare autorităţile cu atribuţii în domeniu nu au cum să intervină. Persoanele care au participat la subscripţia publică nu au cumpărat un bun sau serviciu, neavând calitatea de consumatori, ci au luat parte la constituirea capitalului societăţii care urma să dezvolte acest proiect, devenind acţionari la această nouă companie. Este un litigiu care ţine strict de dreptul comercial", a explicat Titichi. Ţeapa Dracula Park Dracula Park SA, societatea la care 14.000 de persoane au cumpărat acţiuni în 2001 a adunat prin subscripţie publică în jur de 10 milioane lei. După anularea proiectului, fondul de subscrieri a ajuns de la Fondul pentru Dezvoltare Turistică Sighişoara la Dracula Park SA cu sediul în Sighişoara şi apoi Bucureşti, pe strada Polonă. În schimbul sumei depuse la fond, fiecare depondent a primit un număr de acţiuni. Aşa se face că Dracula Park SA are două categorii de asociaţi. Acţionari minoritari, unde sunt incluse persoanele care au cumpărat pachete mici, şi marii acţionari reprezentaţi ca firme ca Braun Union (Heineken România), Coca-Cola România şi Spring Time. Cotarea la bursă, şansa deponenţilor de a-şi recupera banii Aceste firme aveau, la înfiinţarea firmei un aport de aproape 59%, iar micii deponenţi, în număr de 14.000, un capital de 41%. "În fiecare an la Adunarea Generală a Acţionarilor ni se spune că nu ni se pot da dividente. Că noi suntem mici acţionari şi nu putem comenta", ne-a mai declarat Claudiu Brânzei. Consiliul de administraţie al SC Dracula Park SA are următoarea componenţă: Sorin Marica, Dorel Meheş şi Ion Stan. Compania noastra, Heineken Romania, are o politica foarte clara, care nu ne permite sa facem niciun fel de comentarii in presa cu privire la actiunile sau participatiile pe care compania noastra le detine. Astfel de discutii sunt purtate cu actionarii sau cu managementul. Prin urmare, din pacate, nu va pot ajuta cu un raspuns la intrebarile dumneavoastra", ne-a comunicat Livia Bucăţică, corporate relations specialist la Heineken România. Cel care reprezintă, în conştiinţa opiniei publice, imaginea Dracula Park este fostul ministru al Turismului şi iniţiatorul proiectului, Dan Matei Agathon. "Toţi cei care au depus sume în fondul public au avut şansa să-şi retraga banii când nu am primit autorizaţie de a ridica parcul la Sighişoara. Fiecare deponent a primit o scrisoare acasă în care era întrebat dacă îşi retrage banii sau îi menţine în investiţie. În ceea ce priveşte momentul actual, deponenţii îşi mai pot recupera banii când firma va fi cotată la bursă. Stunci fiecare îşi va putea vinde acţiuneile pe bursă", a declarat Dan Matei Agathon. Acesta a mai precizat că proiectul nu s-a realizat pentru că "Era o idee mult prea bună pentru România". Investiţii cu banii adunaţi pentru parc În ultimii ani Consiliul de Administraţie al societăţii a decis să completeze obiectul de activitate cu promovarea imobiliară şi tranzacţii bursiere. Pe lângă investiţiile la bursă Dracula Park a cumpărat un teren de 3.000 de metri pătraţi în localitatea braşoveană Fundata în ve-derea ridicării unei pensiuni turisti-ce de 30 de locuri. An de an, banii deponenţilor se risipesc. Dracula Park SA a înregistrat pierderi în patru din ultimii cinci ani. Astfel, în 2009 au fost pierderi de 323.664 lei, în 2008 - 2.105.045 lei, în 2006 - 941.961 lei, în 2005 - 982.126 lei. Singurul an cu profit a fost 2007 când s-a adunat un profit de 652.763 lei Povestea unui eşec Proiectul Dracula Park a fost lansat în noiembrie 2001. La vremea res-pectivă, s-a dat ca sigur faptul că toată construcţia se va face în Sighi-şoara. Iniţiativa a căzut după ce mai multe organizaţii non-guvernamentale s-au opus invocând faptul că se distruge o zonă care face parte din patrimoniul UNESCO. Guvernul condus de Adrian Năstase a optat pentru varianta de a ridica parcul în Snagov, pe un teren de 450 de hectare. Însă şi acest proiect a căzut după ce în 2006 s-a anulat autorizaţia de ridicare a unui parc la Snagov. CITIŢI ŞI:
- Cel mai mare SPA din UE, pe ruinele Dracula Park
- Tariceanu starpeste vampirii lui Nastase de la "Dracula Park"
Recomandările noastre
