Că bacteriile se împrăștie în aer când tragem apa și capacul closetului este larg deschis nu mai este o noutate pentru nimeni. Dar v-ați gândit vreodată ce amploare capătă acest fenomen în cazul toaletelor publice care sunt folosite zilnic de zeci de persoane?

Colonii întregi de bacterii ne așteaptă în uscătoarele electrice, gata să fie împrăștiate direct pe mâinile noastre abia dezinfectate cu apă și săpun! Cel puțin așa arată un studiu recent. Oamenii de știință au aflat ce cantitate de bacterii se află pe suprafaţa pielii expusă uscătoarelor electrice de mâini și câte bacterii se găsesc pe suprafața pielii care s-a uscat, de la sine, în aceeași toaletă.

 

Pericol de infecție

Pe pielea expusă aerului cald al uscătoarelor s-au găsit 18-60 de colonii de bacterii, în timp ce, în cazul uscării naturale, prin expunerea la aerul din toaletă, s-a descoperit o singură colonie de bacterii. Au existat, însă, cazuri în care cercetătorii au recoltat peste 250 de culturi bacteriene. Rezultatul experimentului a fost publicat în jurnalul „Microbiologia aplicată a mediului înconjurător”. În cadrul acestui studiu, s-au analizat mostre de aer din 36 de toalete aflate în Universitea de Medicină din Conneticut.

Uscătoarele electrice de mâini nu doar suflă aer, ci îl și extrag din mediul în care se află. Astfel, aerul care ne usucă mâinile conține microbi de la toate persoanele care au folosit toaleta, dar și bacterii din fecalele acestora. Bacteriile și microbii sunt absorbiți de aparat și împrăștiați pe pielea celor care folosesc uscătorul.

 

Stafilococul auriu

Specialiștii au descoperit în aerul studiat 62 de tipuri diferite de bacterii, înglobând 21 de specii, printre care Bacillus subtilis (care se găsește în intestinele umane), bacteria Acinetobacter (periculoasă în cazul celor cu sistemul imunitar scăzut și al bolnavilor) și Staphylococcus aureus (Stafilococul auriu, bacteria asociată cu infecții serioase).

Stafilococul auriu este o bacterie care poate cauza infecţii în diferite părţi ale corpului, inclusiv la nivelul pielii sau plămânilor. Acesta mai este numit şi „superbacteria”, deoarece nu răspunde la acţiunea antibioticelor obișnuite. Deşi infecţia cu stafilococ nu este severă, există şi situaţii, de exemplu în cazul pacienţilor imunodeficitari, când stafilococul auriu poate duce la deces.

 

E de preferat hârtia igienică

„Rezultatele indică faptul că în aparatele elctrice menite uscării mâinilor există multe tipuri de bacterii, inclusiv spori și bacterii cu potențial patogen, ce ajung cu ușurință pe pielea oricui le folosește”, au spus autorii studiului, adăugând faptul că ei preferă să folosescă hârtia igienică din toalete pentru a se șterge pe mâini după ce se spală. Bacteriile se înmulțesc în interiorul aparatelor sau sunt absorbite din aerul din toaletă?

Pentru a răspunde acestei întrebări, cercetătorii au atașat uscatoarelor filtre de aer, pentru eliminarea microroganismelor. În urma acestei acțiuni, s-a sesizat o scădere a numărului coloniilor bateriene din vase cu 75%. Acest lucru înseamnă că o mare parte din bacterii proveneau din aer.

Mai mult, un alt studiu, apărut în Jurnalul de Științe Biologice, din Arabia Saudită, scoate la iveală faptul că bacteriile există în interiorul aparatelor chiar dacă ele nu sunt folosite. Concluzia a venit după monitorizarea câtorva uscătoare electrice nefolosite timp de 15 zile.

Se spală sau nu oamenii pe mâini după ce merg la toaletă?

Cercetătorii americani din cadrul Societății Americane de Microbiologie și Asociației Săpunului și Detergentului au încercat să afle, în cadrul unui alt studiu, dacă oamenii chiar se spală pe mâini după ce folosesc closetul din toaletele publice sau numai pretind că o fac. Concluziile vorbesc de la sine: 97% de femei și 96% de bărbați au declarat că se spală pe mâini după ce se duc la toaletă, deși, în realitate, doar 75% de femei și 58% de bărbați chiar făceau acest lucru. În cazul studenților de gimnaziu și liceu, 50% dintre aceștia au spus că se spală pe mâini, când, de fapt, numai 33% dintre femei și 8% dintre bărbați aveau acest obicei.

 

Ce-i de făcut? Cum ieșim din toaletă cu mâinile curate?

Centrul de Control și Prevenție a Bolilor din cadrul Clinicii de Sănătate Clevelend, Ohio, SUA, recomandă câteva lucruri simple:

● Spălați-vă pe mâini cu apă călduță și săpun, timp de 20-30 secunde;

● Folosiți șervețele sau hârtie igienică pentru a va șterge;

● Obișnuiți-vă să utilizați soluții (șervețele umede, gel, loțiuni) anti-bacteriene pentru dezinfectarea mâinilor după ce va duceți la toaletă.

 

Superbacteriile, problemă mondială

În urmă cu câteva zile, experţi în domeniul sănătăţii au dezvăluit că infecţiile provocate de superbacteriile rezistente la antibiotice ucid circa 33.000 de persoane anual în Europa, iar povara acestor afecţiuni este comparabilă cu cea provocată de totalitatea cazurilor de gripă, tuberculoză şi HIV combinate, transmite lapsihiatru.ro.

Specialiştii estimează că circa 70% din bacteriile care produc infecţii manifestă deja rezistenţă la cel puţin un antibiotic folosit în mod obişnuit în tratamentul acestora.

Conform unei analize realizate de Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC), impactul infecţiilor rezistente la tratament s-a amplificat din 2007, cu creşteri îngrijorătoare în cazul bacteriilor rezistente la cele mai puternice antibiotice, inclusiv la o clasă de medicamente denumită carbapeneme. Din acest motiv, evoluţia „superbacteriilor” rezistente la unul sau mai multe medicamente, reprezintă una dintre cele mai mari ameninţări în domeniul sănătăţii la ora actuală.

„Situaţia este îngrijorătoare deoarece aceste antibiotice sunt cele mai noi versiuni de tratament disponibile”, a precizat ECDC într-un comunicat publicat de Reuters.. „Când acestea nu mai sunt eficace, infecţiile sunt extrem de dificil de tratat, chiar imposibil, în multe cazuri”.

Studiul ECDC, publicat în revista Lancet Infectious Diseases, se axează pe cinci tipuri de infecţii provocate de bacteriile rezistente la tratamentul cu antibiotice din Uniunea Europeană şi în Spaţiul Economic European (UE/ SEE).