Pe măsură ce situaţia în Irak se stabilizează, militanţii jihadişti se mută spre alte zone din Pakistan, Asia Centrală, Africa, până în India.

India nu este la primele atacuri teroriste, dar acum situaţia are potenţial crescut de inflamare geopolitică, la doi paşi de un Pakistan inflamabil, în care conduce toată lumea şi nimeni, şi de un Afganistan în care stabilizarea este încă un vis.

Datele cu care se lucrează deocamdată, pentru analizarea atentatelor din India, pornesc de la premisa că e vorba de militanţi islamişti proveniţi din Pakistan. Rămâne de văzut dacă datele se vor confirma.

Oricum, guvernul indian are acum de ales între două variante, atunci când dă socoteală public pentru ce se întâmplă. Dacă militanţii sunt consideraţi locali, atunci este sfârşitul guvernului indian, care va fi acuzat că nu a fost în stare să asigure securitatea. Varianta mai la îndemână pentru New Delhi este să dea vina pe forţe din afara ţării, de provenienţă ori influenţă militantă pakistaneză.

> Criza nucleară. Astfel, India şi Pakistanul pot ajunge în cel mai grav punct de criză din 2002 până acum. Cel mai probabil, India nu va fi singura care să aibă motiv să ceară Pakistanului măsuri ferme să-şi „cureţe“ teritoriul de militanţi islamişti, nu doar de cei din Kashmirul aflat în dispută, între cele două ţări, dar şi de cei din Waziristan, zona din care provin insurgenţi activi în Afganistan. SUA vor face probabil front comun cu India, după ce ani la rând au protejat, după părerea analiştilor, Pakistanul, sperând că astfel vor încuraja autorităţile, în special pe fostul preşedinte Musharaf, să elimine forţele militante islamiste.

Dacă se va demonstra vreo legătură între atacatorii de la hotelurile indiene şi Pakistan, Islamabadul se va trezi prins ca într-o menghină între cererile americane şi indiene. La fel ca în 2002, când, după un atac al unor militanţi islamişti asupra parlamentului indian, cele două puteri nucleare au fost la un pas de confruntare. Criza a fost aplanată atunci de SUA, dar a avut ca efect o atitudine mai dură a guvernului pakistanez faţă de forţele islamiste din ţară.

> Între SUA şi India. Acum pretenţiile americane şi indiene de la Pakistan vor fi şi mai mari, cu atât mai mult cu cât Pakistanul este tot mai des numit „raiul teroriştilor“. Ca efect, ruptura dintre puterea centrală de la Islamabad şi puterile locale, oficiale sau nu, deja evidentă, se poate adânci până la destabilizare. Şi aici nu e vorba de o ţară oarecare, ci de destabilizarea unei puteri nucleare.

Guvernul de la Islamabad a avertizat deja că presiuni suplimentare pot duce la haos. Cum, în India, atentatele au avut un impact uriaş asupra populaţiei, guvernul indian nu va putea să se arate moderat în cererile sale. În paralel, SUA au din nou motiv să ceară eliminarea forţelor islamiste aflate în zone ca Waziristanul, care de multă vreme nu mai sunt sub controlul de facto al Islamabadului.

Astfel, evenimentele tragice din India vor avea efect direct asupra Afganistanului, unde sunt prezente şi trupele NATO. Şi puterile europene pot vedea un semnal de alarmă, mai ales că analiştii militari şi specialiştii în terorism susţin că este vizibilă „scurgerea“ de militanţi islamişti din Irak spre zone noi de acţiune, precum Asia Centrală, Cornul Africii, ba chiar America Latină.

În Europa, problema militanţilor islamişti nu e nouă, dar a trecut cumva într-un con de umbră, în ultimii ani. Ce s-a întâmplat în India a dat probabil frisoane şi cancelariilor occidentale şi le-a adus aminte că, dacă în ultima vreme nu au mai fost atentate pe teritoriul european, nu înseamnă că pericolul a trecut.

REBELI PAKISTANEZI

Insurgenţii din vecini   În Pakistan activează zece organizaţii teroriste locale, 32 de reţele transnaţionale şi 4 grupuri extremiste, potrivit site-ului de specialitate South Asia Terrorism Portal. Lashkar-e-Omar (Armata lui Omar) este o organizaţie internă, dar se pare că printre membrii săi se numără mai mulţi rebeli talibani şi militanţi al-Qaida. Pe de altă parte, Hizb-ul-Mujahideen este una dintre cele mai mari reţele transnaţionale, fiind alcătuită atât din insurgenţi locali, cât şi din mercenari străini. La fel de periculoase sunt şi Harkat-ul-Ansar, Lakshar-e-Toiba, Al Umar Mujahideen şi Al Badr, aflată inclusiv pe „lista neagră“ a Statelor Unite. Cele patru grupări extremiste sunt Al-Rashid Trust, Al-Akhtar Trust, Rabita Trust şi Ummah Tamir-e-Nau. Aceasta din urmă a fost înfiinţată, în martie 2000, de dr. Sultan Bashiruddin Mahmood, fostul director general al Comisiei pentru Energie Atomică a Pakistanului. Bănuit de legături cu al-Qaida, acesta a fost arestat de autorităţile de la Islamabad pe 23 octombrie 2001.

CITIŢI ŞI: Islamabadul colaborează cu anchetatorii indieni Ziua vânătorii de terorişti