Trofee. Filmul lui Nae Caranfil este marele câştigător al Oscarurilor româneşti. Marin Moraru a fost recompensat pentru o carieră de peste 40 de ani în actorie.

„Acest film, de la premieră şi până acum, a fost destul de controversat. Vreau să-i rog pe cei cărora nu le-a plăcut filmul meu să fie îngăduitori cu acest succes. Iar pe cei cărora le-a plăcut sincer să nu renunţe la orice instinct critic în faţa atâtor omuleţi”, a spus Nae Caranfil, la primirea celui de-al nouălea trofeu Gopo, luni seara, la Studio Fratelli din Bucureşti. Pentru prima dată în scurta istorie a galei, filmelor minimaliste le-a luat locul cinema-ul spectacol: „Restul e tăcere”, cea mai costisitoare producţie românească de după Revoluţie, a fost desemnat cel mai bun film al anului 2008.

Statueta i-a fost înmânată de ministrul Culturii şi Cultelor, Theodor Paleologu, care, agăţându-se de o „diviziune” a cineaştilor în „vechiul val, noul val şi monştrii sacri” (făcută de amfitrioana serii, Maria Dinulescu), a remarcat amuzat: „Cu noul val am o relaţie mai specială. Ca ministru al culturii, să ai un nou val la dispoziţie, e o adevărată pleaşcă, nu trebuie decât să te laşi purtat de el”.

„Restul e tăcere” are şi cel mai bun scenariu, sunet, montaj, imagine (Marius Panduru), muzică originală (Laurent Couson), scenografie, costume (Doina Levintza), iar Ioana Bulcă a primit un Gopo pentru rol secundar, cu interpretarea Aristizzei. „A fost un rol răvăşitor, nici nu vă închipuiţi cât de greu a fost”, a rostit pe scenă, cu gesturi de tragediană, actriţa.

„Sunt foarte surprins, pe bune!

Celălalt mare favorit al ediţiei cu numărul trei, „Boogie”, în regia lui Radu Muntean, a excelat pe partea de actorie, Anamaria Marinca, Dragoş Bucur şi Mimi Brănescu adjudecându-şi premiile pentru interpretare. „Mulţumesc tuturor celor care au făcut posibil ca acest premiu să ajungă la mine”, a glumit Brănescu. În formă a fost şi Radu Muntean, care şi-a ridicat cel de-al patrulea trofeu, cel pentru regie. „Sunt foarte surprins, pe bune! O sticlă de whisky la masa 3 şi masa 5!”.

„Cocoşul decapitat” al lui Radu Gabrea şi „Nunta mută” al lui Horaţiu Mălăele s-au ales fiecare doar cu câte un premiu, acesta din urmă pentru machiaj. Tânăra speranţă a anului e un regizor care, cu o echipă de „5 oameni şi jumătate” şi 200 de euro a făcut un film independent demn de remarcat, „Elevator”. Thomas Ciulei, absent de la ceremonie, a obţinut un omuleţ pentru documentarul său, „Podul de flori”, iar Radu Jude, pentru scurtmetrajul „Alexandra”. Rezultatele din box-office-ul autohton l-au făcut şi pe comisarul Moldovan premiant la gală: cele 25. 707 bilete vândute la „Supravieţuitorul” i-au adus lui Sergiu Nicolaescu (care a ratat momentul) Premiul publicului.

„La filmări e ca pe front”

Patru personalităţi au fost destinatarele unor premii speciale. Directorul de imagine Vivi Drăgan Vasile a fost răsplălit de breaslă (Romanian Society of Cinematographers) pentru partea vizuală din „Nunta mută", iar inginerul de sunt Andrei Pap a luat un premiu special. O selecţie din filmele Elisabetei Bostan – „Veronica”, „Saltimbancii”, „Promisiuni” – a introdus trofeul acordat regizoarei pentru întreaga activitate. „La filmări e ca pe front: nu poţi să te îmbolnăveşti, nu-ţi permiţi să te doară o măsea”, a spus Elisabeta Bostan, rememorând poveşti din perioada în care lucra la „Veronica”.

Cel care a ridicat sala în picioare a fost Marin Moraru, recompensat pentru întreaga carieră în actorie şi cinema, la 72 de ani. „Dacă l-aş numi vedetă, l-aş jigni, dacă i-aş spune star, m-ar fugări pe aici prin sală. Eu îl consider un fenomen”, l-a prezentat Oana Pellea pe actorul cu roluri memorabile în „Concurs”, „Operaţiunea Monstrul” sau „Faleze de nisip”. Foarte emoţionat, Marin Moraru a mulţumit scurt şi s-a retras.

SPONSORI

„Gala a fost ameninţată de criză”

Cea de-a treia ediţie a ceremoniei a fentat criza financiară pe ultima sută de metri. „Premiile Gopo au fost ameninţate de criză, unii sponsori au renunţat pe parcurs şi gala era cât pe ce să nu se mai întâmple”, a anunţat chiar Maria Dinulescu. Spre deosebire de anii trecuţi, când transmisiunea în direct la TVR impunea anumite rigori, ceremonia de la Fratelli a început cu o oră mai târziu decât era prevăzut şi s-a încheiat aproape de miezul nopţii, din cauza discursurilor prelungite.

Tudor Giurgiu, cel care a pus pe picioare gala, prin Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc, a ţinut chiar să „mulţumească” postului public, care a refuzat să continue parteneriatul. Tot Giurgiu a vizat, într-un mini-discurs acid, disensiunile din breaslă, lansând un „apel la unitate, bun simţ şi respect”. „În ultimele săptămâni mi-a fost dat să aud comentarii de genul «ai voştri vs. ai noştri». Există chiar aici în sală oameni mânaţi de invidii, ambiţii mici şi strategii absconse care ar fi bine să pună mâna să mai facă un film şi să înceteze să provoace zâzanie”, a declarat cineastul.

Ceremoniei, singura demnă de echivalentele ei europene, BAFTA, Goya sau César, nu i-au lipsit vedetele. Mai puţin obişnuiţi cu covorul roşu decât colegii lor occidentali, şi-au făcut intrarea la gală, pe lângă nominalizaţi, şi Victor Rebengiuc, Vlad Ivanov, Medeea Marinescu, Dorel Vişan, Oana Pellea, Daniela Nane şi Andrei Zincă, Bianca Brad sau Kitty Cepraga.